Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Cred că este un criminal!”, le-a spus Biden reporterilor americani, caracterizându-l pe Putin. Rostite miercuri, după un discurs emoționant al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, în Congresul american, cuvintele lui Biden constituie cea mai dură condamnare a acțiunilor lui Putin din partea unui oficial american, de când a început războiul din Ucraina.
În aceeași zi, Biden nu s-a ferit să califice atrocitățile din Ucraina drept „crime de război”, citând investigațiile internaționale și americane în curs de desfășurare.
„Am văzut rapoarte potrivit cărora forțele rusești țineau ostatici sute de medici și pacienți în cel mai mare spital din Mariupol”, a spus Biden. „Acestea sunt atrocități. Sunt scandaloase pentru lumea întreagă. Iar lumea este unită în sprijinul nostru pentru Ucraina și în hotărârea noastră de a-l face pe Putin să plătească un preț foarte mare”, a adăugat el.
Front contra liderului rus
Oficialii de la Washington, inclusiv Biden, evitaseră anterior să spună că în Ucraina au fost comise crime de război, așteptând primele rezultate ale investigațiilor în curs pentru a stabili dacă acest termen poate fi folosit.
Alți lideri mondiali nu au fost la fel de circumspecți, inclusiv premierul britanic, Boris Johnson, care a declarat, săptămâna trecută, că, în Ucraina, se comit crime de război. Curtea Penală Internațională de la Haga a deschis, de asemenea, o anchetă privind crimele de război. Concomitent, Senatul american a cerut marți o anchetă internațională privind crimele de război.
Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat săptămâna trecută că acțiunile comise de Rusia contra poporului ucrainean „constituie crime de război”, fiind pentru prima dată când un oficial american de rang înalt a acuzat direct Moscova de astfel de crime, de la începutul atacului asupra Ucrainei.
Săptămâna trecută, în Polonia, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a cerut anchete internaționale în privința crimelor de război și a precizat că ea crede că sunt în curs de derulare atrocități. Harris a precizat că țintirea intenționată a civililor ar constitui „crime de război”.
Instrument simbolic
Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus, după remarcile de miercuri ale lui Biden, că președintele „vorbea din inimă”, însă a reafirmat că există un întreg proces pentru a exista o etichetare oficială în această privință. Casa Albă a transmis, de altfel, că investigația administrației americane asupra crimelor de război va continua.
La rândul lui, citat de CNN, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, a sugerat că Biden a reacționat sub impulsul emoției, după ce a văzut „imagini sfâșietoare la televizor, un atac rusesc asupra unei maternități din Mariupol, atacuri împotriva clădirilor rezidențiale, contra școlilor și cartierelor civile”. „Este greu să nu tragi această concluzie!”, a adăugat el.
Presat de CNN să explice cum de acțiunile lui Putin nu constituie încă crime de război, Price a afirmat: „Există un proces oficial aici, în cadrul Departamentului de Stat, conform dreptului umanitar internațional, pentru a documenta crimele de război. Suntem angajați în asta”.
De altfel, a declara pe cineva criminal de război nu este la fel de simplu ca atunci când cineva doar rostește această acuzație. În timp ce termenul „crime de război” este adesea folosit în mod colocvial - așa cum pare să fi procedat Biden miercuri – acesta are o definiție legală ce ar putea fi folosit într-o eventuală urmărire penală. Definiția se regăsește inclusiv în Convenția de la Geneva, care specifică „țintirea intenționată a civililor” ca fiind o crimă de război.
Cu toate acestea, pentru a investiga o crimă de război, sunt necesare dovezi solide. Mai mult, pentru ca oficialii ruși să fie trași la răspundere, ei ar trebui să călătorească în afara țării.
Cu toate acestea, o desemnare oficială a crimelor de război - susținută de dovezi - ar oferi Occidentului un instrument simbolic pentru încadrarea acțiunilor lui Putin în Ucraina.
Cine este considerat criminal de război
Termenul se aplică oricărei persoane care încalcă un set de reguli adoptate de liderii mondiali, cunoscut sub numele de legea conflictului armat. Aceste reguli stabilesc modul în care țările se comportă în timp de război, explică AP.
Regulile au fost modificate și extinse de-a lungul ultimului secol, pornind de la Convențiile de la Geneva, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial și de la protocoale adăugate ulterior.
Acestea au ca scop protejarea persoanelor care nu iau parte la lupte și a celor care nu mai pot lupta, inclusiv a civililor, cum ar fi medicii și asistentele, a trupelor rănite și a prizonierilor de război. Tratatele și protocoalele stabilesc cine poate fi vizat și cu ce arme. Anumite arme sunt interzise, inclusiv agenții chimici sau biologici.
Infracțiunile criminalului de război
Așa-numitele „încălcări grave” ale convențiilor ce constituie crime de război includ uciderea intenționată și distrugerea și însușirea pe scară largă a bunurilor care nu sunt justificate de necesități militare. Alte crime de război includ țintirea deliberată a civililor, utilizarea forței disproporționate, folosirea scuturilor umane și luarea de ostatici.
Curtea Penală Internațională urmărește, de asemenea, crimele împotriva umanității comise în contextul unui „atac generalizat sau sistematic îndreptat contra oricărei populații civile”. Printre acestea se numără crima, exterminarea, transferul forțat, tortura, violul și sclavia sexuală.
Cea mai probabilă modalitate prin care Putin ar putea fi desemnat criminal de război este prin doctrina juridică larg recunoscută a „responsabilității comandantului”. În cazul în care comandanții ordonă sau doar au cunoștință despre crime și nu au făcut nimic pentru a le împiedica, ei pot fi trași la răspundere din punct de vedere legal.
Lideri internaționali urmăriți în Justiție
De la tribunalele de după cel de-al Doilea Război Mondial de la Nürnberg și Tokyo până la tribunalele ad-hoc mai recente, lideri de rang înalt au fost urmăriți penal pentru acțiunile lor în țări precum Bosnia, Cambodgia și Rwanda.
Fostul lider iugoslav, Slobodan Milosevic, a fost judecat de un tribunal ONU, la Haga, pentru conflictul iugoslav de la începutul anilor ‘90. El a murit în celula sa înainte ca tribunalul să ajungă la un verdict.
Aliatul său sârb bosniac, Radovan Karadzic, și liderul militar al sârbilor bosniaci, generalul Ratko Mladic, au fost judecați și ambii execută în prezent pedepse pe viață.
Liberianul Charles Taylor a fost condamnat la 50 de ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de sprijinirea unor atrocități în statul vecin Sierra Leone. Fostul dictator din Ciad, Hissene Habre, care a murit anul trecut, a fost primul fost șef de stat condamnat pentru crime contra umanității de către un tribunal african. El a fost condamnat la închisoare pe viață.
