Într-un moment când Moscova şi-a pus în mişcare un întreg arsenal de gesticulaţii militare şi de avertismente la adresa noii puteri din Ucraina, numeroşi comentatori analizeazǎ în presa francezǎ şi occidentalǎ proiectul lui Vladimir Putin de creare a unei Uniuni Euroasiatice, potrivit RFI. Absenţa Ucrainei din acest proiect este de neconceput pentru Moscova, de unde concluzia cǎ Uniunea Europeană şi Statele Unite vor avea de jucat cu Rusia o lungǎ "partidǎ de şah geolopoliticǎ".
Pentru Putin, "virusul" libertǎţii care vine dinspre Kiev este extrem de periculos, întrucît îl ameninţǎ personal, dar îi ameninţǎ şi principalul mare proiect pentru care se luptǎ de mulţi ani, cel de reconstituire a spaţiului de influienţǎ sovietic sub forma unei Uniuni Euroasiatice. Mai multe analize ajung la aceastǎ concluzie, printre care una publicatǎ de revista Le Nouvel Observateur şi semnatǎ de politologul Lilia Chevtsova.
Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri cǎ Rusia şi Ucraina formeazǎ una şi aceeaşi naţiune. Si în nici un caz nu îşi va schimba pǎrerea în urma revoltelor de vestul Ucrainei, chiar dacǎ acestea reprezintǎ pentru moment o înfrîngere pentru el, un revers al unei politici pe care o duce de zece ani faţǎ de Ucraina.
"Pentru Putin, a-şi recunoaşte înfrîngerea este ca şi cum ar accepta sǎ-şi piardǎ o mânǎ sau un picior. Imposibil pentru un ţar care şi-a format o imagine de învingǎtor. Si în plus pentru el este necesar sǎ striveascǎ virusul Maidanului de teamǎ cǎ acesta ar putea contamina societatea rusǎ, şi l-ar putea da jos de la putere, cum a fost cazul cu Ianukovici", se arată în interviul publicat de Lilia Chevtsova în revista sǎptǎmînalǎ francezǎ .
Lilia Chevtsova recurge la argumente istorice şi ideologice, dar care au o precizie matematicǎ, pentru a demonstra cǎ Putin se va relansa cu toatǎ forţa în bǎtǎlia pentru "recucerirea" Ucrainei.
In 2011 şi 2012, Putin a înţeles cǎ puterea sa poate fi contestatǎ, cǎ poporul rus se poate revolta împotriva autoritarismului. Atunci, mai scrie Lilia Chevtsova, a decis, la fel ca şi alţi "ţari" înaintea sa, sǎ-şi salveze statutul intern printr-o expansiune externǎ. In acest scop o imensǎ maşinǎ de propagandǎ s-a pus în mişcare. Kremlinul încearcǎ sǎ-i convingǎ pe ruşi cǎ Marea Rusie este în pericol şi cǎ trebuie sǎ se apare devenind şi mai mare. De unde "alianţa" propusǎ unor foste republici sovietice, în frunte cu Ucraina. Rusia se prezintǎ, din punct de vedere ideologic, ca un spaţiu de "rezistenţǎ" împotriva unui Occident decandent.
Aceastǎ ideologie, a "euroasiatismului" nu este însǎ nouǎ, ne mai explicǎ politologul rus. Incǎ din 1920 ea a fost vehiculatǎ de ruşii albi care s-au refugiat în Occident dupǎ ce au fost înfrînţi de bolşevici. Iar în prezent ea şi-a gǎsit un nou guru, în persoana unui ideolog care s-a apropiat de Kremlinul, Alexandre Dughine.
Potrivit politologului rus, în prezent "societatea rusǎ este total apaticǎ şi demoralizatǎ". Deci Putin are un larg bulevard în faţa sa pentru a-şi plasa pionii şi a reconstrui pas cu pas fostul spaţiu sovietic.
Lilia Chevtsova evocǎ şi cazul Moldovei în acest context: "In septembrie, vice-prim ministrul rus Rogozin s-a dus în Moldova şi a ameninţat cǎ vor fi rupte toate legǎturile cu aceastǎ micǎ ţarǎ sǎracǎ, şi mai ales cǎ nu-i va mai furniza gaz metan, dacǎ semneazǎ cum era prevǎzut acordul de asociere cu Uniunea Europeanǎ. Dar, sprijinit de România, preşedintele moldovean Timofti nu a cedat. Este sigur însǎ cǎ Putin îşi va relua ofensiva".