Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Videoclipul face parte din ceea ce Stratcom susține că este o campanie de dezinformare rusă mai amplă, pe care Bruxelles-ul se luptă să o contracareze înainte de alegerile pentru Parlamentul European, din 6-9 iunie.
Videoclipul se încadrează într-un tipar: site-urile web legate de Rusia preiau conținut pro-Kremlin de la surse controlate de stat sau de pe conturile de social media pro-Putin, îl reîmpachetează, inclusiv cu traducere, și îl răspândesc prin noi canale pentru a ajunge la publicul din UE, afirmă oficialii blocului comunitar european.
Rusia este acuzată pe scară largă că a derulat campanii de dezinformare care au vizat alegerile din Statele Unite, Europa și Marea Britanie în ultimul deceniu, deși Moscova a negat că folosește dezinformarea pentru a influența opinia publică.
O evaluare a serviciilor de informații americane din 2023 a constatat că Moscova se folosea de spioni, de rețelele de socializare și de mass-media rusești de stat pentru a eroda încrederea publicului în integritatea alegerilor din întreaga lume.
Capitalele europene au avertizat cu privire la un val de dezinformare preelectorală, deși impactul acesteia este greu de evaluat.
„Operațiunile de influență ale Rusiei, Chinei și ale altor actori, inclusiv ale grupurilor naționale, au potențialul de a perturba conversațiile online în jurul alegerilor europene”, afirmă Jack Stubbs, director de informații la firma de analiză a rețelelor sociale „Graphika”, citat de Reuters.
De cealaltă parte, Moscova respinge acuzațiile occidentale potrivit cărora ar răspândi dezinformare.
Citește pe Antena3.ro
Stratcom, o echipă de 40 de persoane care funcționează cu un buget considerat foarte mic, de 15 milioane de euro, se află în prima linie a luptei Bruxelles-ului contra dezinformării. Blocul celor 27 de națiuni nu dispune însă de suficiente resurse pentru această bătălie, spun oficiali UE.
„Nu putem organiza o ofensivă de la Bruxelles”, afirmă Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al Comisiei Europene, adăugând că o astfel de acțiune trebuie să aibă loc la nivelul statelor membre.
Majoritatea țărilor UE duc propria luptă împotriva dezinformării, însă resursele lor variază, iar experții spun că efortul european este dezarticulat.
Acest lucru a făcut ca principalele partide să fie vulnerabile la campaniile de dezinformare, care amplifică nemulțumirile alegătorilor și care susțin partidele naționaliste din Franța, Germania și din alte țări.
Potrivit celui de-al doilea raport anual al UE privind dezinformarea, publicat în acest an, Polonia și Germania au fost cele mai vizate națiuni din UE. Franța s-a numărat, de asemenea, printre principalele ținte.
Răspuns fragmentat
Moscova, ale cărei relații cu guvernele occidentale s-au prăbușit de la invazia Ucrainei, din 2022, afirmă că Occidentul duce un război informațional care implică afirmații false, menite să distrugă reputația Rusiei și să o prezinte ca pe un inamic.
Kremlinul, care a suprimat total disidența sub conducerea președintelui Vladimir Putin, susține că Occidentul a devenit atât de intolerant, încât refuză să accepte orice punct de vedere care contrazice narațiunea predominantă vestică.
Ministrul francez al Afacerilor Europene, Jean-Noel Barrot, afirma în aprilie, pentru ziarul „Ouest France” că țara sa a fost „lovită” de dezinformarea rusă.
Printre atacurile asupra Franței se numără crearea unui site fals al guvernului francez care susținea că 200.000 de cetățeni au fost chemați să lupte în Ucraina, precum și amplificarea unei narațiuni privind invazia ploșnițelor în Paris.
„Nu trece o săptămână fără ca Franța să nu devină ținta unor manevre coordonate și deliberate pentru a perturba dezbaterea publică și a interfera în campania pentru alegerile europene”, a mărturisit Barrot pentru ziar.
La rândul lui, Tomasz Chlon, comisarul pentru dezinformare internațională al guvernului polonez, a recunoscut pentru Reuters că blocarea site-urilor web este ca și cum ai stoarce un balon, deoarece acestea apar în altă parte.
Eforturile de combatere a dezinformării variază în Europa.
Franța a însărcinat organismul său de supraveghere a dezinformării externe „Viginum” - o echipă de peste 40 de persoane - cu monitorizarea conturilor de rețele sociale legate de Rusia și cu descoperirea operațiunilor de influență. Spania are un grup operativ dedicat, care utilizează hardware conceput de Europol pentru a-și coordona răspunsul statului.
Opoziția politică din Italia a elaborat un proiect de lege care ar crea o unitate dedicată identificării actelor de dezinformare. Slovacia, al cărei guvern se confruntă cu acuzații de favorizare a Rusiei, a desființat în mare parte o unitate despre care a spus că era formată din „funcționari activiști”, însărcinați să se asigure că „există o singură opinie corectă”.
„Răspunsul general este foarte fragmentat”, a declarat Valentin Chatelet, cercetător la Laboratorul de criminalistică digitală al Consiliului Atlantic.
„Înainte, cu trolii și roboții, exista de obicei o persoană în spatele lor. Cu AI, totul s-a multiplicat”, a precizat, la rândul lui, Peter Stano.
Într-un semn care trădează intenția Europei de a acționa mai energic, statele UE au suspendat, luna trecută, patru entități media rusești, inclusiv site-ul web înregistrat în Cehia „Voice of Europe”, numindu-le rețele de propagandă legate de Kremlin.
Kremlinul a declarat că, drept represalii, vor exista repercusiuni pentru jurnaliștii occidentali aflați la Moscova.
