Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acest lucru, susțin analiști militari, combatanți și cercetători în domeniul inteligenței artificiale, ar marca o revoluție în tehnologia de luptă, la fel de profundă precum cea provocată de introducerea mitralierei.
Ucraina are deja drone de atac semiautonome și arme de contra-dronă dotate cu inteligență artificială (IA). Moscova susține, de asemenea, că deține armament cu IA, deși afirmațiile sale nu au fost până acum dovedite. În plus, nu există cazuri confirmate în care vreuna din tabere să fi aruncat în luptă roboți care să fi ucis fără coordonare umană.
Experții spun însă că ar putea fi doar o chestiune de timp până când Rusia, Ucraina sau ambele vor desfășura acest tip de armament, în condițiile în care multe state dezvoltă deja tehnologia respectivă. Concomitent, sentimentul inevitabilului poate fi sesizat și în rândul activiștilor pentru dezarmare, care au încercat ani de zile să interzică dronele ucigașe, dar acum consideră că ar fi cazul să se mulțumească, încercând să limiteze utilizarea ofensivă a acestora.
Kievul se trezește la realitate
Ministrul ucrainean al Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, este de acord că dronele ucigașe complet autonome sunt „un următor pas logic și inevitabil” în dezvoltarea armelor. El susține că Ucraina a făcut „multă cercetare și dezvoltare în această direcție”.
„Cred că potențialul pentru acest lucru este mare în următoarele șase luni", a spus Fedorov, într-un interviu acordat recent pentru AP.
Locotenent-colonelul ucrainean Iaroslav Honchar, cofondator al organizației non-profit „Aerorozvidka”, care se ocupă de inovația dronelor de luptă, a explicat, la rândul lui, într-un alt interviu recent, că oamenii pur și simplu nu pot procesa informațiile și nu pot lua deciziile la fel de rapid ca mașinăriile de luptă.
Citește pe Antena3.ro
Liderii militari ucraineni interzic în prezent utilizarea de arme letale complet independente, deși acest lucru s-ar putea schimba, a spus el.
„Încă nu am depășit această limită - și spun «încă» pentru că nu știu ce se va întâmpla în viitor!”, a precizat Honchar, al cărui grup a fost vârful de lance al inovației în materie de drone în Ucraina, transformând dronele comerciale ieftine în arme devastatoare.
Fără mari probleme, Ucraina și-ar putea transforma dronele semiautonome înarmate în aparate de luptă complet independente pentru a supraviețui mai bine bruiajului de pe linia frontului, spun producătorii lor occidentali.
Printre aceste drone se numără „Switchblade 600”, de fabricație americană, și „Warmate”, de fabricație poloneză, care, în prezent, au nevoie de un operator pentru a alege țintele prin intermediul unei transmisii video în direct. IA intră apoi în acțiune. Dronele, cunoscute din punct de vedere tehnic sub denumirea de „muniție în așteptare”, pot staționa minute în șir deasupra unei ținte, pregătind o lovitură „curată”.
„Tehnologia pentru a realiza o misiune complet autonomă cu «Switchblade» există într-o proporție foarte mare în prezent.”, afirmă Wahid Nawabi, CEO al „AeroVironment”, producătorul acestui tip de dronă. Acest lucru va necesita o schimbare de politică – în vederea eliminării factorului uman din circuitul de luare a deciziilor - pentru care el estimează că va fi nevoie de trei ani.
Dronele pot deja să recunoască ținte, cum ar fi vehiculele blindate, folosind imagini catalogate. Există însă dezacorduri în privința fiabilității tehnologiei, neexistând certitudinea că mașinile nu greșesc și nu iau viețile unor persoane care nu participă într-un conflict.
IA complet autonomă ajută deja la apărarea Ucrainei. „Fortem Technologies”, cu sediul în Utah, a furnizat armatei ucrainene sisteme de vânătoare de drone, care combină radare mici și vehicule aeriene fără pilot, ambele alimentate de IA. Radarele sunt concepute pentru a identifica dronele inamice, pe care dronele proprii le dezactivează ulterior, trăgând cu plase asupra lor - totul fără asistență umană.
Rusia, între Iran și lauda de sine
Rusia ar putea obține IA autonomă din Iran sau din altă parte. Dronele explozive cu rază lungă de acțiune „Shahed-136”, furnizate de Teheran, au paralizat centralele electrice ucrainene și au terorizat civilii, dar nu sunt deosebit de „inteligente”. Iranul are însă alte drone în arsenalul său în evoluție, despre care susține că dispun de IA.
La rândul ei, Rusia a lucrat la o dronă subacvatică IA cu încărcătură nucleară, numită „Poseidon”. IA este, de altfel, o prioritate pentru Rusia. Președintele Vladimir Putin declara, în 2017, că oricine va domina această tehnologie va conduce lumea. Într-un discurs rostit pe 21 decembrie, el și-a exprimat încrederea în capacitatea industriei rusești de armament de a încorpora IA în aparatele de luptă, subliniind că „cele mai eficiente sisteme de arme sunt cele care funcționează rapid și practic, în mod automat”. Oficialii ruși susțin deja că drona lor „Lancet” poate funcționa cu autonomie totală.
Iaroslav Honchar crede însă că Rusia, ale cărei atacuri asupra civililor ucraineni nu au ținut cont de dreptul internațional, ar fi folosit până acum „drone autonome ucigașe”, dacă Kremlinul le-ar fi avut la dispoziție.
„Nu cred că ar avea scrupule!”, confirmă aceeași idee și Adam Bartosiewicz, vicepreședinte al WB Group, care produce „Warmate”, citat de AP. Gregory C. Allen, fost director de strategie și politică la Centrul Comun de Inteligență Artificială al Pentagonului, consideră însă că „nu va fi ușor de știut dacă și când Rusia va depăși această limită.”.
Transformare rapidă
Până acum nu există niciun raport care să indice că rușii sau ucrainenii ar fi utilizat drone cu autonomie totală în războiul din Ucraina. Cu toate acestea, dacă oricare dintre părțile combatante ar trece la un atac derulat doar prin intermediul IA, sunt mari șanse să nu asistăm nici măcar la o premieră.
Potrivit AP, „un raport neconcludent al ONU a sugerat că roboții ucigași au intrat în acțiune în conflictul intern din Libia încă din 2020, atunci când dronele «Kargu-2», de fabricație turcească, funcționând în mod complet automat, au ucis un număr nespecificat de combatanți.”.
Un purtător de cuvânt al producătorului STM spune, însă, că raportul se bazează pe informații „speculative, neverificate” și „nu trebuie luat în serios”. El a declarat pentru AP că drona „Kargu-2” nu poate ataca o țintă până când operatorul nu îi spune să facă acest lucru.
Cert este însă faptul că numărul dronelor dotate cu IA continuă să crească. Israelul le exportă de zeci de ani. „Harpy”-ul său, care neutralizează radarele antiaeriene, este extrem de eficient. Printre alte exemple se numără elicopterul fără pilot „Blowfish-3” al Beijingului. La rândul lor, olandezii testează în prezent un robot terestru, cu o mitralieră de calibrul 50.
Trecerea unei drone de la pilotare de la distanță la autonomie completă ar putea să nu fie perceptibilă. Până în prezent, dronele capabile să funcționeze în ambele moduri au mers mai bine atunci când au fost pilotate de un om, susține Gregory C. Allen.
Tehnologia nu este deosebit de complicată, spune și profesorul Stuart Russell, de la Universitatea California-Berkeley, cercetător de top în domeniul IA. La mijlocul anilor 2010, colegii pe care i-a chestionat au fost de acord că studenții absolvenți ar putea, într-un singur semestru, să producă o dronă autonomă, „capabilă să găsească și să ucidă un individ, să spunem, în interiorul unei clădiri”, afirmă el.
Legislația, voit în aer
Eforturile de a stabili reguli internaționale de bază pentru dronele militare au fost până acum în zadar. Nouă ani de discuții neoficiale ale ONU pe această temă au realizat prea puține progrese, marile puteri, inclusiv Statele Unite și Rusia, opunându-se unei interdicții. Ultima sesiune, în decembrie, s-a încheiat fără a fi programată o nouă rundă.
Oficialitățile de la Washington afirmă că nu vor fi de acord cu o interdicție, deoarece nu există certitudinea că rivalii care dezvoltă aceste drone le vor folosi în mod etic.
Toby Walsh, un academician australian care, la fel ca Russell, militează contra roboților ucigași, speră să se ajungă la un consens asupra unor limite, inclusiv interzicerea sistemelor care utilizează recunoașterea facială și alte date pentru a identifica sau ataca persoane sau categorii de oameni.
„Dacă nu suntem atenți, vor prolifera mult mai ușor decât armele nucleare!”, este de părere Walsh, autorul cărții „Machines Behaving Badly”. „Dacă poți face ca un robot să ucidă o persoană, îl poți face să ucidă o mie!”, spune el.
Oamenii de știință sunt, de asemenea, îngrijorați de faptul că armele cu IA ar putea fi refolosite de teroriști. Într-un scenariu de coșmar, dezbătut recent la Washington de ofițeri de informații, armata americană cheltuiește sute de milioane de dolari pentru a scrie un cod care să alimenteze dronele ucigașe. Apoi, acesta este furat și copiat, oferindu-le teroriștilor o armă devastatoare.
„Tehnologia pentru a realiza o misiune complet autonomă cu «Switchblade» există într-o proporție foarte mare în prezent.”
Wahid Nawabi, CEO al „AeroVironment”, producătorul „Switchblade”
„Dacă nu suntem atenți, aceste arme vor prolifera mult mai ușor decât armele nucleare! Dacă poți face ca un robot să ucidă o persoană, îl poți face să ucidă o mie!”
Toby Walsh, autorul cărții „Machines Behaving Badly”
