Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În funcție de mișcările următoare ale Kremlinului, această modificare ar putea însemna o creștere a puterii militare americane pe Bătrânul Continent.
Perspectiva unei prezențe militare americane mai numeroase în Europa este o schimbare notabilă față de acum doi ani.
În 2020, fostul șef al Casei Albe, Donald Trump, ordonase ca mii de soldați ai armatei sale să părăsească Germania, justificându-și decizia prin faptul că europenii se apără numai pe banii contribuabililor americani. La doar câteva zile după preluarea mandatului său, președintele Joe Biden a oprit însă retragerea, înainte ca aceasta să înceapă.
Administrația sa a subliniat, la vremea respectivă, importanța NATO, chiar dacă Biden identifica China drept principala amenințare pe termen lung la adresa securității SUA.
Regândirea strategiei
La sfârșitul anului trecut, Rusia a început masarea de trupe la granițele cu Ucraina și, cu trei săptămîni în urmă, invazia propriu-zisă.
În replică, doar în ultimele două luni, prezența americană în Europa a crescut de la aproximativ 80.000 de soldați, la circa 100.000, adică aproape la fel de mulți ca în 1997, când SUA și aliații lor din NATO au început extinderea blocului militar transatlantic, despre care Putin susține că amenință Rusia și trebuie inversată.
Citește pe Antena3.ro
Prin comparație, în 1991, anul în care Uniunea Sovietică s-a dizolvat, SUA aveau 305.000 de soldați în Europa, dintre care 224.000 numai în Germania. Numărul lor a scăzut apoi în mod constant, ajungând la 101.000, în 2005, și la aproximativ 64.000, în 2020, potrivit datelor prezentate de Pentagon.
Suplimentarea trupelor americane din acest an este prezentată ca fiind temporară, dar nu există nicio certitudine cât timp acestea vor rămâne desfășurate. Forțele includ o brigadă blindată a Diviziei 1 Infanterie, totalizând aproximativ 4.000 de soldați, în Germania, și o brigadă de infanterie de dimensiuni similare a Diviziei 82 Aeropurtate, în Polonia.
Numeroase unități de comandament ale armatei au fost, de asemenea, trimise în Polonia și Germania. Pentagonul a mai trimis avioane de luptă F-35A în flancul estic al NATO și elicoptere de atac „Apache” în statele baltice.
Războiul din Ucraina a determinat o regândire a strategiei de apărare nu doar din partea SUA, ci și din partea aliaților europeni. Dacă Rusia ar prelua controlul asupra întregii Ucraine, aceasta s-ar afla la granița cu alte țări NATO, inclusiv România, Slovacia și Ungaria. Polonia și Lituania împart deja o frontieră terestră cu enclava rusă Kaliningrad, sediul Flotei Baltice a Marinei ruse. Există riscul ca Putin să decidă să acționeze pentru controlul acelui coridor terestru de 100 de kilometri, care leagă Kaliningrad de Belarus.
Spre confruntarea cu Rusia
Fost ambasador al Americii în Rusia și fost secretar general adjunct al NATO, Alexander Vershbow recomandă SUA și aliaților săi să depășească actuala dependență de grupurile de luptă ușoare, de mărimea unui batalion, în Europa de Est, și să desfășoare acolo forțe mai mari, mai numeroase și permanente.
O astfel de tranziție pe flancul estic al NATO ar fi însă exact genul de situație considerată de Putin o amenințare intolerabilă pentru Rusia. El ceruse înaintea invaziei o revenire la aranjamentele care existau în 1997, când a fost semnat Actul Fondator NATO-Rusia.
SUA și NATO vor trebui să adopte o poziție mai puternică pentru a face față unei Rusii tot mai amenințătoare, spune Vershbow. Acest lucru este valabil mai ales în Europa de Est, unde proximitatea Rusiei reprezintă o mare problemă pentru cele trei națiuni baltice, care sunt foste state sovietice, mai precizează el.
