Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
America Latină sub presiunea lui Trump: confruntare, adaptare sau supunere
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, America Latină a redevenit un teren de confruntare strategică pentru Washington. Între intimidări economice și militare și oferte de cooperare condiționată, liderii regiunii aleg căi diferite: unii se aliniază, alții sfidează, iar câțiva încearcă să supraviețuiască prin diplomație discretă, arată o analiză France Presse.
Nicio țară din America Latină nu a fost ocolită de ceea ce numeroși observatori descriu drept o revenire a intervenționismului american în spațiul pe care administrația Trump îl numește frecvent „emisfera noastră”. În acest context tensionat, AFP trece în revistă principalele poziționări ale statelor din regiune.
Aliniații lui Trump
Principalul aliat ideologic al lui Donald Trump în America Latină este președintele Argentinei, Javier Milei. Potrivit analistului Michael Shifter, de la Inter-American Dialogue din Washington, Milei „face tot ce face Trump și tot ce își dorește Trump”.
Confruntat cu o economie aflată de ani buni în dificultate, liderul argentinian a oferit companiilor americane acces preferențial pe piața locală, în speranța unui sprijin financiar vital. În schimb, administrația Trump a relaxat restricțiile asupra importurilor de carne de vită argentiniană și a facilitat un ajutor financiar de ordinul zecilor de miliarde de dolari, considerat o adevărată gură de oxigen pentru Buenos Aires.
În America Centrală, un alt aliat fidel este președintele Salvadorului, Nayib Bukele, primul lider care a acceptat în închisorile sale sute de migranți expulzați de noua administrație americană. Drept recompensă, Bukele a obținut concesii importante, inclusiv o amânare temporară pentru cei peste 200.000 de salvadorieni aflați în Statele Unite, ale căror remitențe sunt esențiale pentru economia țării.
Și Ecuadorul s-a raliat strategiei Washingtonului. Președintele Daniel Noboa a acceptat primirea migranților expulzați și a salutat desfășurarea forțelor armate americane în Caraibe și Pacific, menite să lovească nave suspectate de trafic de droguri. În schimb, Quito a obținut sprijin militar american în lupta sa internă cu bandele criminale.
Rebelii
În contrast puternic, președintele de stânga al Columbiei, Gustavo Petro, s-a poziționat deschis împotriva lui Trump, pe care l-a numit „grosier și ignorant”, comparându-l chiar cu Adolf Hitler.
Petro a criticat dur tratamentul aplicat migranților și a denunțat cele peste 80 de „omoruri extrajudiciare” comise în timpul raidurilor asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri. În contextul competiției geopolitice dintre Washington și Beijing, liderul columbian a ales să se alăture inițiativei chineze „Centura și Drumul”, un gest considerat sfidător de Statele Unite.
Reacția nu a întârziat: Donald Trump l-a acuzat pe Petro de trafic de droguri, iar Departamentul Trezoreriei a impus sancțiuni împotriva sa și a cercului său de apropiați. De asemenea, Columbia a fost eliminată de pe lista aliaților SUA în lupta antidrog, deși sancțiuni mai dure au fost, deocamdată, evitate, pe fondul așteptărilor privind alegerile prezidențiale din 2026.
În Brazilia, președintele Luiz Inácio Lula da Silva a ales o confruntare mai calculată. Potrivit profesorului Oliver Stuenkel, de la Fundația Getulio Vargas din São Paulo, Lula a adoptat o poziție „mai pragmatică și fermă”. Liderul brazilian a denunțat „ingerința” străină după impunerea de tarife vamale ca represalii pentru procesul de lovitură de stat intentat fostului președinte Jair Bolsonaro. În prezent, Brazilia „exportă mai mult în China decât în Statele Unite și Europa la un loc”.
Diplomații
Mexicul se află într-o poziție delicată. Președinta de stânga Claudia Sheinbaum are puțin spațiu de manevră, în condițiile în care aproximativ 80% din exporturile mexicane merg către Statele Unite. În fața atacurilor verbale ale lui Trump la adresa cartelurilor și imigrației ilegale, Sheinbaum a ales o abordare calmă în spațiul public, mizând pe o „diplomație liniștită”, desfășurată în spatele ușilor închise.
Guvernul mexican a intensificat schimbul de informații, confiscările de droguri și arestările liderilor cartelurilor, ceea ce a dus la revizuirea tarifelor americane drastice. Totuși, Sheinbaum a tras o linie roșie clară, respingând orice formă de „subordonare” și refuzând categoric ideea unor atacuri militare americane pe teritoriul Mexicului.
Panama joacă, la rândul său, un joc de echilibru. Sub presiunea Washingtonului, președintele José Raúl Mulino a retras țara din Inițiativa „O centură, un drum”. În fața amenințării lui Trump de a „recupera” canalul transatlantic, autoritățile panameze au permis vânzarea porturilor de la extremitățile acestuia, deținute de un conglomerat din Hong Kong.
Cei discreți
În Venezuela, președintele Nicolás Maduro a ales prudența. Temându-se că desfășurarea navală americană în Caraibe ar putea avea ca scop înlăturarea sa de la putere, liderul de la Caracas a acceptat eliberarea unor prizonieri americani. În schimb, Washingtonul a permis companiei Chevron să își continue operațiunile în țara cu cele mai mari rezerve de petrol cunoscute din lume.
Deși Maduro susține public că Venezuela este pregătită pentru orice intervenție militară, în realitate țara „încearcă să nu provoace Statele Unite”, explică Guillaume Long, de la Centrul pentru Cercetări Economice și Politice din Washington.
Agerpres
Citește pe Antena3.ro
