Rusia, cu un picior în Țara uraniului

În cea de-a treia lovitură de stat din tot atâția ani, care a dus la căderea unui lider în Sahel, președintele ales al Nigerului și aliat al Occidentului, Mohamed Bazoum, este reținut de militari puciști, începând de miercurea trecută. Aceștia au suspendat Constituția și au dizolvat toate instituțiile țării. 

Generalul Abdourahamane Tiani, șeful puternicii gărzi prezidențiale, s-a autoproclamat lider și a declarat că lovitura de stat a fost un răspuns la „degradarea situației de securitate”, legată de vărsarea de sânge de către formațiunile jihadiste, precum și o reacție la corupție și la problemele economice ale țării.

Bazoum face parte dintr-un grup tot mai restrâns de președinți aleși și lideri prooccidentali din Sahel, unde, începând din 2020, o insurgență jihadistă a declanșat lovituri de stat și în Mali și Burkina Faso.

De altfel, Franța, fosta putere colonială din Niger, și Uniunea Europeană au suspendat cooperarea în domeniul securității și ajutorul financiar pentru țara confruntată cu lovitura de stat, în timp ce Statele Unite au avertizat că și ajutorul lor ar putea fi retras.

Puciștii, amenințați cu forța

În timpul unui summit de urgență, derulat duminică în Nigeria, blocul regional reunit sub titulatura „Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest” (ECOWAS) a cerut ca Bazoum să fie repus în funcție în termen de o săptămână.

În caz contrar, blocul a amenințat cu adoptarea „tuturor măsurilor necesare” pentru restabilirea ordinii constituționale. „Astfel de măsuri pot include utilizarea forței în acest scop!”, precizează o declarație comună.

„Nu mai este timp să trimitem un semnal de alarmă (...) Este timpul să acționăm!”, a avertizat Bola Tinubu, președintele Nigeriei și președintele ECOWAS.

Nu este încă foarte clar modul în care ECOWAS, organizație formată din 15 membri, ar putea folosi forța. Anul trecut, blocul a fost de acord să creeze o forță de securitate regională pentru a interveni împotriva jihadiștilor și pentru a preveni loviturile de stat militare. Nu au fost oferite însă detalii despre această forță și finanțarea ei.

Deocamdată, membrii ECOWAS au impus sancțiuni financiare, atât țării, cât și liderilor juntei, înghețând „toate tranzacțiile comerciale și financiare” între blocul vestic african și Niger - una dintre cele mai sărace națiuni din lume, aflată adesea pe ultimul loc în clasamentul ONU privind indicele de dezvoltare umană.

Premierul Nigerului, Ouhoumoudou Mahamadou, a recunoscut că sancțiunile „vor fi un dezastru”, atât din punct de vedere economic, cât și social.

Concomitent, SUA au salutat „conducerea fermă a șefilor de stat și de guvern din cadrul ECOWAS pentru a apăra ordinea constituțională din Niger”, prin vocea șefului diplomației americane, Antony Blinken. Acesta a susținut o declarație care se alătură apelurilor pentru eliberarea imediată a lui Bazoum și restaurarea guvernului ales în mod democratic.

„Statele Unite vor rămâne angajate în mod activ alături de liderii ECOWAS și ai Africii de Vest, în privința următorilor pași pentru menținerea democrației greu câștigate a Nigerului”, a spus Blinken.

Moscova, la butoane

De cealaltă parte, junta a condamnat summitul ECOWAS, afirmând că scopul organizației este acela „de a aproba un plan de agresiune împotriva Nigerului, sub forma unei intervenții militare iminente în Niamey”.

Intervenția ar urma să aibă loc „în cooperare cu țările africane care nu sunt membre ale organismului regional și cu anumite națiuni occidentale”, a declarat Amadou Abdramane, membru al juntei, la televiziunea națională.

Deocamdată, la sfârșitul săptămânii trecute, în capitala Niamey, mii de persoane care fluturau steaguri rusești și nigeriene s-au adunat în fața parlamentului național, în semn de susținere pentru juntă.

Manifestanții s-au îndreptat ulterior spre Ambasada Franței din Niamey, strigând „Trăiască Putin!” și „Jos Franța!”. Demonstranții au încercat, de asemenea, să ia cu asalt ambasada, dar au fost dispersați cu gaze lacrimogene.

Franța a condamnat atacul asupra misiunii sale diplomatice, avertizând că va riposta dacă cetățenii sau interesele sale vor fi atacate. 

Numeroși analiști politici occidentali sunt de părere că rușii nu sunt străini de răsturnarea de la putere a lui Bazoum. 

Moscova se străduiește de ani să își sporească influența în Africa, iar în Mali, vecinul Nigerului - o altă fostă colonie franceză săracă - junta militară a cooperat cu forțele din Rusia. De altfel, grupul de mercenari ruși „Wagner” operează deja în Mali.

Spre un conflict internațional

După un val de condamnări pentru lovitura de stat, măsurile punitive ale Occidentului au început deja. Franța - care are 1.500 de soldați în Niger - a declarat că suspendă ajutorul pentru dezvoltare și sprijinul bugetar acordat națiunii vest-africane.

Între timp, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a declarat că UE nu îi va recunoaște pe puciști și a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a cooperării în domeniul securității cu Nigerul, cu efect imediat, precum și a ajutorului bugetar.

Concomitent, SUA - care au aproximativ 1.000 de soldați în Niger - i-au oferit lui Bazoum sprijinul constant al Washingtonului și i-au avertizat pe cei care îl rețin că „amenință ani de cooperare de succes și sute de milioane de dolari de asistență”.

Pe fondul luptei pentru influență în Africa, Nigerul poate deveni astfel, în următoarele zile, un nou butoi cu pulbere al planetei.