Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii de pe situl arheologic de la Atapuerca (provincia spaniolă Burgos, comunitatea autonomă Castilla şi Leon), cel mai mare zăcământ în care s-au găsit fosile omeneşti, au descoperit recent 17 cranii vechi de 430.000 de ani, care aduc noi informaţii valoroase asupra omului de Neanderthal şi evoluţiei acestuia, informează vineri postul public de televiziune din Spania.
Potrivit lui Juan Luis Arsuaga, director ştiinţific la Muzeul evoluţiei omului din Burgos şi autorul cercetării care a fost publicată în revista Science, este cea mai mare colecţie de cranii fosile găsită vreodată în acelaşi loc al unor excavaţii - în cazul acesta Sima de los Huesos (prăpastia oaselor). Din cele 17 cranii studiate, unele erau deja cunoscute şi au putut fi astfel completate, însă 7 sunt noi.
La toate s-au descoperit însă caracteristicile omului de Neanderthal, însă şi altele, asociate speciilor mai primitive. Oamenii de ştiinţă consideră că este vorba de diferenţe anatomice şi funcţionale care au evoluat separat. Cele descoperite sprijină de asemenea teoria potrivit căreia, de-a lungul evoluţiei, neanderthalienii au dezvoltat separat şi în diferite momente caracteristici definitorii.
Cercetătorul aminteşte că la situl de la Atapuerca au fost găsite resturile a 28 de indivizi încă din anii 90. În ultimii ani, au fost găsite treptat alte fragmente, uneori foarte mici, astfel că au putut fi completate craniile, care aparţin unor indivizi ale căror schelete par să fie complete, deşi oasele sunt amestecate şi rupte.
Pentru datarea oaselor s-au folosit tehnici tot mai noi, care au dus la noi descoperiri.
"Trăsăturile neanderthalienilor, deşi sunt slabe, permit observarea primelor caracteristici incipiente care apar pe feţe şi la nivelul articulaţiei mandibulelor cu craniile", explică Arsuaga. "Volumul creierului se află sub media constatată în cazul indivizilor găsiţi, sub media umană actuală şi a speciei neanderthal. Asta arată că dimensiunile creierului au evoluat ulterior", mai arată el.
Situl arheologic de la Atapuerca este cel mai mare depozit în care s-au găsit fosile omeneşti, iar de la deschiderea şantierului şi începerea excavaţiilor, în urmă cu aproape 40 de ani, nu a încetat să scoată la iveală valoroase descoperiri.
În luna decembrie a anului trecut, a putut fi descris aproape complet genomul unui os care a permis identificarea şi documentarea celui mai vechi ADN uman, din urmă cu aproximativ 400.000 de ani, iar în luna iulie a apărut şi cea mai veche dovadă a existenţei hominizilor: o bucată dintr-un cuţit, veche de 1,4 milioane de ani.
Descoperirea rămăşiţelor de la Atapuerca se datorează faptului că, la sfârşitul secolului al XIX-lea, o companie britanică de căi ferate a început să construiască o linie feroviară pentru transportul de cărbune, prin mijlocul complexului montan Sierra de Atapuerca, ce face parte din lanţul denumit Cordiliera Iberică, urmărind în acelaşi timp şi exploatarea fierului şi huilei în zonă. Până la începutul secolului al XX-lea, compania a dat însă faliment, iar căile ferate nu au mai ajuns aici. În schimb, proiectul a scos la iveală dovezi fosile nepreţuite pentru documentarea evoluţiei omeneşti, considerate un adevărat muzeu natural. Aici a fost documentată trecerea, de-a lungul a sute de mii de ani, a tuturor speciilor de hominizi cunoscute: homo antecessor, homo heidelbergensis, homo neanderthalensis şi homo sapiens.
Atapuerca este o mică localitate din provincia spaniolă Burgos, din comunitatea autonomă Castilla şi Leon, din nordul Spaniei, şi numără doar puţin peste 200 de locuitori, răspândiţi pe o suprafaţă de nici 25 de kilometri pătraţi. Este singurul loc din Europa unde au fost găsite dovezi ale trecerii tuturor speciilor de hominizi care au trăit pe acest continent, iar regiunea muntoasă din jur (Sierra de Atapuerca) a fost declarată de UNESCO patrimoniu al umanităţii în anul 2000, fiind considerată capitala evoluţiei omului.
