Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acuzat că riscă declanșarea unui război prin intențiile sale de a desprinde Republica Srpska de Bosnia-Herțegovina, liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, nu este impresionat de amenințările cu sancțiuni din partea Occidentului. El este pregătit să sară în brațele Rusiei și ale Chinei, care i-au promis susținerea lor necondiționată. Într-un interviu acordat publicației „The Guardian”, Dodik, reprezentantul sârb al conducerii tripartite a Bosniei-Herțegovina, a declarat că nu va fi descurajat în niciun fel de criticile și protestele primite de la Londra, Washington, Berlin și Bruxelles.
Parafarea, în decembrie 1995, a Acordul internațional de pace de la Dayton a consemnat încheierea războiului civil bosniac, derulat între 1991 și 1995, și soldat cu moartea a aproximativ 100.000 de persoane. Tratatul a stabilit existența unui stat, Bosnia-Herțegovina, alcătuită din două entități, Federația Bosniei și Herțegovinei – formată predominant din musulmani și croați și reprezentând 51% din teritoriul statului – și Republica Srpska, a sârbilor bosniaci. Președinția tripartită a Bosniei-Herțegovina este asigurată de reprezentanții celor trei principale grupări etnice.
Sprijin necondiționat de la Putin și Xi
Milorad Dodik, liderul sârbilor bosniaci și reprezentantul acestora în conducerea Bosniei-Herțegovina, a intrat în colimatorul Occidentului în ultimele săptămâni, după ce și-a declarat intenția de a retrage Republica Srpska din instituțiile de stat, cum ar fi administrația fiscală, sistemul judiciar, agenția de informații și chiar armata națională, pentru a crea o forță sârbă. Parlamentul sârbilor bosniaci va dezbate, pe 10 decembrie, adoptarea unei legi în acest sens.
La sfârşitul lunii iulie, sârbii bosniaci au blocat, de altfel, activitatea guvernului central, reînviind temerile legate de izbucnirea unui nou conflict sângeros în regiune.
Citește pe Antena3.ro
În vârstă de 62 de ani, Dodik, una dintre figurile-cheie ale politicii bosniace din ultimii 30 de ani și unul dintre liderii aflați odinioară în grațiile Occidentului, insistă, într-un interviu acordat publicației „The Guardian”, că planurile sale nu trebuie să ducă neapărat la destrămarea Bosniei-Herțegovina. Pe de altă parte, el avertizează că eventuale sancțiuni internaționale sau tăieri ale fondurilor UE nu ar face altceva decât să-l determine să accepte oferte de investiții din partea Chinei și să colaboreze cu Rusia.
De altfel, Dodik a declarat că se așteaptă să-l întâlnească pe președintele rus „destul de curând”. „Și chiar cred că îmi place asta”, a spus el. „Când mă duc la Putin nu există solicitări. El spune doar: «Cu ce vă pot ajuta?». Nu am fost niciodată înșelat în urma discuțiilor avute cu el. Nu știu pe ce altceva să îmi bazez încrederea, dacă nu pe acest lucru! La rândul lui, liderul chinez, Xi Jinping, spune: «Dacă este ceva cu care vă pot ajuta, sunt aici!»”, a afirmat Dodik.
La jumătatea lunii septembrie, Dodik declara, într-un interviu acordat televiziunii de stat a Republicii Srpska, că entitatea sârbă din componența Bosniei-Herțegovina este pregătită de un conflict armat în ţară şi, în acest caz, îşi va chema prietenii să o apere. „Dacă va fi necesar, ne vom apăra cu propriile noastre forţe. Dacă NATO va spune că va interveni, vom cere ajutor din partea prietenilor noştri, care ne-au spus clar că nu-şi vor abandona prietenii la nevoie”, a afirmat el, fără a preciza însă la ce aliați străini se referă.
Nu dă doi bani pe sancțiuni
Propunerea liderului sârbilor bosniaci de a retrage Republica Srpska din instituțiile de stat este privită în Occident drept o declarație de secesiune și un risc major pentru Acordul de la Dayton. SUA au avertizat deja, prin vocea șefului diplomației americane, Antony Blinken, că ar putea impune sancţiuni celor care încearcă să se retragă unilateral din instituţiile statului sau să destabilizeze acordul de pace încheiat în 1995.
Și Germania a ameninţat cu tăierea sprijinului financiar pentru Bosnia-Herțegovina, precizând că apelurile la secesiunea unor teritorii din componența sa sau la slăbirea acestui stat sunt „iresponsabile şi inacceptabile”, iar principalul vinovat este Milorad Dodik.
Liderul separatist nu pare însă deloc impresionat de amenințările Vestului. Încă din 2017, lui Dodik i s-a interzis să călătorească în SUA sau să aibă acces la bunuri aflate sub jurisdicția americană, după ce a sfidat Curtea Constituțională din Bosnia-Herțegovina, prin organizarea unui referendum asupra celebrării Zilei Republicii Srpska, care marchează data din 1992, atunci când sârbii bosniaci și-au declarat propriul stat pe teritoriul bosniac.
Recent, Dodik i-a spus lui Gabriel Escobar, adjunctul secretarului de stat american, că „nu dă doi bani” pe amenințarea impunerii unor noi măsuri punitive contra sa. Nici avertismentele Germaniei asupra unor eventuale sancțiuni financiare nu îl descurajează. „Desigur, nu sunt indiferent, dar nu am fost ales pentru a fi laș”, a declarat el.
Scânteia care a aprins conflictul
În 1997, marile puteri au acordat puteri legislative substanțiale Biroului Înaltului Reprezentant al comunității internaționale în Bosnia-Herțegovina (OHR), însărcinat cu punerea în aplicare a Acordului de la Dayton. Aceste puteri au fost utilizate excesiv de fostul lider liberal-democrat Paddy Ashdown, în timpul mandatului său de Înalt Reprezentant, pentru a centraliza administrația statului nou format.
Ultimul Înalt Reprezentant, Valentin Inzko, care a părăsit postul în această vară, a făcut eforturi uriașe pentru a scoate în afara legii negarea genocidului de la Srebrenica, ca răspuns la încercările sârbilor bosniaci de a minimiza amploarea masacrului din 1995.
Acest lucru l-a determinat pe Dodik, în iulie, să-i scoată pe reprezentanții Republicii Srpska din instituțiile centrale, iar în octombrie să propună preluarea puterilor și transferul de terenuri deținute de către administrația centrală a Bosniei-Herțegovina.
Dodik, care agită de mult timp apele împotriva schimbării raportului de forțe decizionale din Bosnia-Herțegovina, a declarat că a continuat să creadă în Acordul de la Dayton, însă acesta a fost uzurpat de către „un străin neales de popor”, care a impus aproximativ 140 de legi prin prisma poziției sale de Înalt Reprezentant, fără a avea un mandat democratic. „Toată mizeria de aici a fost făcută de străini nealeși”, a spus el. „Este vorba despre înalții reprezentanți și trei judecători, toți străini, numiți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la Curtea Constituțională a Bosniei. Ei acționează ca o întreprindere criminală, coordonată împotriva aranjamentului constituțional!”, a declarat Dodik.
Potrivit liderului sârb, el nu a vrut ca Bosnia-Herțegovina să se dezintegreze, dar „echilibrul delicat” al Acordului de la Dayton „a fost rupt”. Liderul separatist l-a descris apoi imediat pe Paddy Ashdown drept „cel mai rău infractor”.
„Dacă va fi necesar, ne vom apăra cu propriile noastre forţe. Dacă NATO va spune că va interveni, vom cere ajutor din partea prietenilor noştri, care ne-au spus clar că nu-şi vor abandona prietenii la nevoie!"
Milorad Dodik
