x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe "Târgul" european de joburi sus-puse

"Târgul" european de joburi sus-puse

de Irina Cristea    |    12 Noi 2009   •   00:00
"Târgul" european de joburi sus-puse
Sursa foto: Francois Lenoi/Reuters

Peste exact o săptămână, liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene se întâlnesc la Bruxelles, având în mâini pâinea şi cuţitul pentru a "felia" şi distribui trei importante funcţii din bagajul instituţional al UE.

Trei soluţii de compromis, care să împace principalele familii politice din Europa, estul şi vestul, nordul şi sudul, statele cu vechime şi noii membri, bărbaţii şi femeile. Aceasta este misiunea cu care cei 27 de lideri ai UE se vor aşeza la un "sfat" informal, mai precis un dineu de lucru, ce va avea loc săptămâna viitoare, la 19 noiembrie.

Preşedinţia suedeză a Uniunii a anunţat chiar ieri data la care va avea loc summit-ul extraordinar al şefilor de stat şi de guvern, precizând că în cadrul întâlnirii se vor tranşa nominalizările pentru trei posturi-cheie, dintre care două sunt înfiinţate prin Tratatul de la Lisabona: cel de preşedinte al UE şi de înalt reprezentant pentru Politică Externă (un fel de ministru de Externe), precum şi un nou secretar general al Secretariatului General al Consiliului.

Reuniunea are loc la finalul a două săptămâni de consultări, în care firele "telefoanelor roşii" ce leagă capitalele europene mai că nu s-au scurtcircuitat. Iar în săptămâna rămasă până la summit, cancelariile europene mai au ceva timp să se pună de acord inclusiv asupra unei propuneri a Poloniei de a se organiza "audieri" pentru principalii candidaţi la posturile în discuţie, scrie publicaţia electronică EUObserver. Demersul Varşoviei este susţinut de multe dintre statele mai mici ale Uniunii: Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Cehia sau Slovacia.

Surse citate de EUObserver spun că şi Suedia ar fi favorabilă ideii. Aceasta trece drept o posibilă pârghie pentru statele mai mici de a se asigura că au un cuvânt de spus în procesul de selectare a candidaţilor şi că "sforile" nu vor fi trase doar de Germania, Franţa şi Marea Britanie. Cu toate acestea, vocile sceptice se fac suficient de bine auzite. "Când ai de împăcat stânga şi dreapta, nordul şi sudul, ţările mari şi statele mai mici, poţi să ai o prezentare strălucită care se va dovedi tot degeaba, dacă nu te «califici» din punct de vedere politic", este de părere o sursă citată de BBC.

SPECULAŢII
Cei 27 de lideri vor conveni asupra ocupanţilor celor trei posturi în urma unui vot bazat pe majoritatea calificată. Pentru funcţia de preşedinte al UE, cu un mandat de doi ani şi jumătate, cu o posibilitate de înnoire, favorit este premierul belgian Herman Van Rompuy. Alţi politicieni aflaţi "în cărţi" sunt prim-ministrul olandez, Jan Peter Balkenende, şi cel luxemburghez, Jean-Claude Juncker. Fostul premier britanic Tony Blair este, în continuare, un candidat, dar şansele sale sunt foarte slab cotate.

Postul de înalt reprezentant pentru Politică Externă al UE, care modifică şi extinde atribuţiile funcţiei deja existente, i-ar putea reveni italianului Massimo D'Alema. Pentru această funcţie au fost vehiculate şi alte nume, de la britanicii David Milliband şi Peter Mandelson la românul Adrian Severin.

×
Subiecte în articol: externe