Update Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a răspuns acuzțiilor șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, care a acuzat că etnicii ruși sunt discriminați, că este o "provocare ordinară", menită să destabilizeze situaţia din țară, scrie Deschide.md.
"Chiar de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, auzim foarte multe declaraţii provocatoare şi este important să rămânem solidari şi uniţi, să nu ne lăsăm manipulaţi de aceste declaraţii provocatoare. Rusia este cea care trebuie să dea răspunsuri atunci când vine vorba de agresiune şi nu Republica Moldova. Noi suntem o ţară paşnică, am demonstrat asta în 31 de ani de independenţă", a spus aceasta.
Cu privire la situația din Transnistria, ea consideră că provocările la care se referă oficialul rus, nu sunt reale.
"Noi de fiecare dată am spus şi continuăm să spunem că vom opta şi vom accepta doar rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean şi, respectiv, repet, toate aceste declaraţii manipulează şi, probabil, vor să destabilizeze situaţia în Republica Moldova.
Repet, rezolvarea conflictului transnistrean poate fi făcută doar pe cale paşnică şi diplomatică şi domnul Lavrov ştie, pentru că am discutat în formatul '5+2'. Acum, acest format nu este funcţional din cauza agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, dar facem eforturi în continuare, şi ne-a reuşit până acum să păstrăm liniştea şi pacea atât pe malul drept, cât şi pe cel stâng al Nistrului".
ȘTIRE INIȚIALĂ Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, atrage atenția Republicii Moldova asupra unei amenințări de securitate la adresa trupelor ruse cantonate în regiunea separatistă Transnistria, care ar putea duce la o confruntare armată cu Rusia.
"Autorităţile moldovene trebuie să înţeleagă că ameninţările la adresa securităţii forţelor de menţinere a păcii din Transnistria va fi considerată drept un act ostil. Toţi ar trebui să înţeleagă că orice acţiune care ar pune în pericol securitatea trupelor noastre din Transnistria va fi considerată, conform cu dreptul internaţional, drept un atac asupra Rusiei, aşa cum s-a întâmplat în Osetia de Sud, când trupele noastre de menţinere a păcii au fost atacate de fostul preşedinte georgian Saakaşvili", a spus oficialul rus. El s-a referit la războiul de 5 zile din anul 2008, când forțele ruse au intrat în Georgia. Ulterior, Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia.
Acesta este însă al doilea avertisment transmis de Lavrov autorităților de la Chișinău în ultimele 48 de ore.
Rusia are trupe de menținere a păcii în Transnistria din timpul conflictului din anii 90, când regiunea s-a separat în fapt de Republica Moldova.
Acum însă autoritățile de la Chișinău vor acum retragerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) şi alcătuire misiunii de pace din observatori civili, sub egida ONU.
Însă Transnistria, care are o conducere separată, nemaaflându-se sub coordonarea Chișinăului, a raportat mai multe atacuri în luna aprilie, care au amplificat tensiunile din zonă.
Purtătorul de cuvânt al Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău, Mariana Sarî, a spus că autorităţile moldovene doresc rezolvarea conflictului transnistrean "pe căi paşnice şi politice, cu identificarea unei soluţii durabile şi atotcuprinzătoare, care să respecte caracterul unitar, suveran şi teritorial indivizibil al Republicii Moldova, consolidând statalitatea, reconstituind spaţiile unice şi completând reformele structurale asumate pe întreg teritoriul ţării", potrivit Deschide.md.
Totodată, Serghei Lavrov a spus, miercuri, că Moscova va apăra interesele populației pro-ruse din Republica Moldova.
''Să nu uităm că, pe lângă Transnistria, în Republica Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special. Apropo, ea are unele elemente ale unui statut special. Şi cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de Occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul', a spus, ieri, Lavrov.
Însă același Birou Politici de Reintegrare de la Chișinău a răspuns că "drepturile şi libertăţile acestora nu se încalcă în raioanele din est. Mai mult, în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol limba de comunicare şi de purtare a corespondenţei este limba rusă''.
"În acelaşi timp, constatăm o limitare deliberată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română şi a cetăţenilor Republicii Moldova ce posedă acte de model naţional, care sunt catalogaţi drept străini şi cărora le este interzisă exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (libertatea de exprimare, libera circulaţie, educaţie în limba maternă, nediscriminarea pe criterii etnice şi de naţionalitate). Din această perspectivă, valorile democratice şi egalitatea în drepturi trebuie privite echitabil şi bazat pe garanţiile dreptului constituţional şi internaţional", a declarat Mariana Sarî, care a mai precizat că au avut loc 6 consultări de lucru între Chișinău și Tiraspol în 2022 la nivel de reprezentanţi politici şi 12 şedinţe ale grupurilor de lucru sectoriale.