UE, în așteptarea unei schimbări la Casa Albă

De la retragerea unilaterală a SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și din Tratatul nuclear internațional cu Iranul și până la impunerea unor tarife usturătoare oțelului și aluminiului din UE sau la marginalizarea Organizației Mondiale a Comerțului, Donald Trump a dat lovitură după lovitură multilateralismului, adică abordării preferate de majoritatea europenilor în relațiile lor externe. Mai mult, el și-a șocat aliații, etichetând UE drept „inamic comercial” al SUA, în timp ce îl curta intens pe liderul rus, Vladimir Putin.

Încă din 2016, cancelarul german, Angela Merkel, adăuga felicitărilor adresate lui Trump pentru victoria obținută în alegeri un avertisment – Berlinul va colabora cu noul președinte american doar dacă acesta va respecta valorile democratice. Și, de atunci, lucrurile nu s-au îmbunătățit considerabil. Patru ani mai târziu, deciziile impulsive de politică externă ale actualului lider de la Casa Albă, deseori anunțate intempestiv, pe contul său de Twitter, au îndepărtat SUA nu numai de Germania, ci și de restul Europei. Mai mult, potrivit unor surse din serviciile americane de informații familiarizate cu convorbirile telefonice dintre Trump și liderii lumii, președintele adoptă, la nivel personal, un ton imprudent de prietenos, admirativ și plin de concesii, atunci când vorbește cu dictatorii, dar devine extrem de agresiv și intimidant în convorbirile cu principalii săi aliați. Într-una dintre aceste convorbiri, precizează aceleași surse, citate de CNN, lui Trump i-a căzut victimă chiar Angela Merkel, făcută „proastă” de către președintele american. În altă convorbire telefonică, Trump ar fi dovedit o ostilitate periculoasă și față de președintele Franței, Emmanuel Macron. De altfel, în condițiile în care Merkel și președintele american nu și-au ascuns niciodată antipatia reciprocă, Germania, motorul UE, a fost în mod constant una dintre țintele preferate ale criticilor lui Trump, în special din cauza contribuției insuficiente a Berlinului la bugetul comun de apărare al NATO. Relațiile bilaterale aveau să sufere o nouă lovitură în iunie, când Merkel a refuzat invitația de a participa la o conferință pe tema coronavirusului, organizată la Washington. Imediat, Trump a anunțat că va reduce drastic efectivele militare americane din Germania.

Relație ținută în viață artificial

Faptul că relația dintre SUA și aliații lor europeni pare ținută în viață de aparate, artificial, este confirmată de rezultatul unui sondaj realizat luna trecută de prestigiosul institut de cercetare „Pew Research Center”. Potrivit studiului, imaginea SUA s-a deteriorat serios în lume, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii în rândul principalilor aliați ai americanilor, iar europenii au mai puțină încredere în capacitatea de conducător a lui Trump decât în cele ale liderilor rus, Vladimir Putin, și chinez, Xi Jinping. Spre exemplu, doar 26 % dintre germani mai au o părere favorabilă despre SUA, este una dintre concluziile devastatoare ale sondajului. În pofida ostilității generale, Trump are însă și doi aliați de nădejde în Europa. Primul este premierul ungar, Viktor Orban, care împărtășește aceeași ideologie cu șeful Casei Albe în privința imigrației și a „atacurilor forțelor liberale occidentale finanțate din SUA” contra suveranității Ungariei, conform Budapestei, de către miliardarul George Soros. De altfel, Orban și-a exprimat în mod public sprijinul față de realegerea lui Trump. Cel de-al doilea aliat de nădejde este Polonia, care speră să beneficieze de trupele americane ce vor fi retrase din Germania și care se opune vehement, alături de Trump, gazoductului ruso-german „Nord-Stream 2”.

Cu ochii pe alegeri

Chiar dacă a pornit un război comercial cu UE și a încurajat Brexit, „uraganul” Trump pare să fi avut și un efect colateral involuntar, pozitiv pentru blocul comunitar: Germania și Franța au realizat că parteneriatul lor trebuie întărit, iar Europa trebuie să se bazeze în primul rând pe propriile forțe. Cu toate acestea, într-o serie de interviuri acordate în ultimele săptămâni, liderii de la Bruxelles dau de înțeles că încă patru ani alături de Trump nu vor aduce nimic nou în relația „pe perfuzii” dintre UE și SUA. Foarte probabil, ei așteaptă ca o eventuală înfrângere a lui Trump la Casa Albă să readucă SUA în înțelegeri precum Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Tratatul nuclear cu Iranul sau să oprească retragerea militară americană din Europa. Este însă greu de crezut că Joe Biden, rivalul lui Trump în cursa electorală, ar abandona campaniile duse în Europa contra „Nord-Stream 2” și gigantului chinez „Huawei” sau ar renunța la presiunile asupra bugetelor NATO de apărare. Tonul cu care Biden ar pune problema ar fi, însă, unul mult mai ușor de digerat de către europeni.

„E îngrijorător să vezi un preşedinte american care seamănă îndoiala privind credibilitatea alegerilor, ca apoi să nu accepte o eventuală înfrângere”.

Heiko Maas, ministrul german de Externe