Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit comisarului european Viviane Reding, Bruxelles-ul pune mulţi bani pe masă pentru a ajuta la integrarea rromilor, bani pe care statele membre nu-i folosesc. Cam pe unde se află adevărul? O întrebare la care încearcă să răspundă o amplă analiză semnată de Sylvain Mouillard în cotidianul francez Liberation.
Şi asta, într-o ţară în care agitaţia mediatică în jurul problemei rromilor este mare. Ba chiar un caz recent, legat de bătaia soră cu moartea încasată de un rrom din România, poreclit de presa franceză “Darius”, s-a aflat mult timp în atenţia presei, depăşind graniţele franceze. Pentru moment, agitaţia s-a mai estompat. Dar problemele de fond rămân, în special cele privind politica de integrare. În plină polemică cu Manuel Valles, Viviane Reding, comisar european pentru Justiţie, afirmă că Bruxelles-ul pune 50 de miliarde de euro pe masă pentru integrarea populaţiei rrome peste tot în Europa, dar degeaba. Fondurile pur şi simplu nu sunt cheltuite. “Mă întreb oare de ce”, s-a întrebat retoric comisarul luxemburghez, scrie Liberation.
Ca în cele mai multe cazuri, lucrurile sunt un pic mai complicate. Cele 50 de miliarde de euro despre care vorbeşte Reding nu sunt evident toate destinate rromilor. Suma corespunde totalului anual de fonduri structurale vărsate de UE tuturor ţărilor membre (adică 347 de miliarde de euro în perioada 2007-2013). Franţa percepe o parte departe de a fi neglijeabilă, dar a cărei utilizare nu este cea optimă, scrie Liberation.
Cât primeşte Franţa?
Bugetul european 2007-2013 prevedea peste 23 de miliarde de euro pentru Franţa pe toată perioada, repartizaţi pe trei programe: Fondurile sociale europene (FSE), Fondurile europene de dezvoltare regională (Feder) şi Fondurile de coeziune. Printre aceste fonduri, doar o minoritate poate efectiv finanţa programe de ajutorare pentru rromi, cu titlul de incluziune socială şi de luptă contra discriminării. FSE a alocat astfel 1,669 miliarde de euro între 2007 şi 2013 acestui obiectiv.
Contabilizarea precisă a ceea ce a fost alocat rromilor nu e simplă, Franţa nepracticând statistici etnice. Pe site-ul beneficiarilor FSE există un recensământ efectuat de Comisia Europeană. Bilanţ: din 2007, 53 de proiecte de inserţie, îndreptate către populaţii nomade sau care trăiesc în tabere (deci nu doar rromi) au fost cofinanţate de FSE, un angajament total de 4 milioane de euro dintr-o sumă totală de 1,669 de miliarde. Mai îngrijorător: Comisia susţine că Franţa a declarat doar 900 de milioane de euro cheltuieli în iulie 2013. Prin urmare, mai rămâne destul pentru a utiliza fondurile FSE.
Se poate presupune că aceeaşi situaţie este şi la Feder, care a mobilizat 10 miliarde de euro pentru Franţa între 2007 şi 2013. Şi acesta permite obţinerea de fonduri pentru proiectele care pot afecta rromii, mai ales pentru adăposturi pentru comunităţile marginalizate, scrie Liberation. Pentru acest obiectiv, 15,8 milioane de euro au fost alocaţi unui număr de 12 regiuni franceze pentru această perioadă. Aceste sume, dacă nu merg integral la rromi, permit finanţarea unor proiecte ambiţioase, cum ar fi satul de inserţie din Orly, care a primit o subvenţie din partea Feder în valoare de 250.000 de euro.
Dar în alte părţi din Europa? Care e situaţia în România?
Sub-utilizarea fondurilor europene nu este o specialitate franceză, scrie sursa citată. “În România, programarea Feder pentru 2007-2013 nu a fost consumată decât în valoare de 10%, iar între 10% şi 20% dintre creditele consumate, potrivit programelor, fac obiectul unor sancţiuni pentru nereguli în valoare de circa 800 de milioane de euro”, explică un raport interministerial din mai 2013. “În aceste condiţii, programele de incluziune a populaţiei rrome au dificultăţi de punere în practică”, se mai arată în raport.
Aceleaşi probleme şi în Ungaria, unde doar 40% din fonduri sunt cheltuite, sau în Bulgaria, unde sunt cheltuite doar 20% din fonduri, scrie Liberation. O precizare, totuşi: aceşti bani nu se pierd. Ei se întorc în casieriile de la Bruxelles, scrie jurnalistul francez.
Banii pentru rromi totuşi nu lipsesc. În total, Uniunea a pus pe masă 26,5 miliarde de euro cu titlu de incluziune socială, între 2007 şi 2013. FSE în mod explicit a alocat 172 de milioane de euro pentru rromi, în timp ce Feder prevedea 16,8 miliarde de euro pentru infrastructurile sociale.
Şi de ce nu merge treaba?
Într-un recent raport parlamentar, deputaţii francezi Karamanli (PS) şi Quentin (PMP) recunosc că “nu lipsesc resursele”, dar că există “probleme de planificare şi de programare, precum şi lentori administrative”. Un alt obstacol:”Reticenţele la nivel local”. Senatorul Michel Billout (PS), spune că “dosarele fondurilor europene sunt complexe şi greu de întocmit. Pentru proiectul satului de inserţie de la Orly, serviciile consiliului general din Val-de-Marne au mobilizat şase persoane timp de şase luni pentru a întocmi dosarul”.
Marietta Karamanli, deputată socialistă de Sarthe, pune presiune pe Bruxelles, căruia îi critică “exigenţele birocratice”. “Nu e suficient, aşa cum procedează Viviane Reding, să decretezi că Europa dă banii. Trebuie dispozitive de evaluare”, declară aceasta.
Citește pe Antena3.ro
