x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Uzbekistanul, leagăn al islamismului radical

Uzbekistanul, leagăn al islamismului radical

09 Apr 2017   •   13:30
Uzbekistanul, leagăn al islamismului radical

În Uzbekistan, de unde este originar bărbatul plasat în arest preventiv după atentatul comis vineri cu un camion la Stockholm, a apărut încă din anii 1990 o mişcare islamistă radicală care se extinde în prezent, uzbeci fiind implicaţi în mai multe atentate pe întreg globul, comentează AFP. Potrivit autorităţilor suedeze, principalul suspect al atentatului care s-a soldat cu patru morţi în centrul capitalei Stockholm este un uzbec în vârstă de 39 de ani, cunoscut deja de serviciile de informaţii. 

Fostă republică sovietică, laică şi majoritar musulmană, Uzbekistanul a fost condus cu o mână de fier de autoritarul Islam Karimov din 1989 până la moartea sa, în septembrie 2016. Fostul său prim-ministru, Şavkat Mirzioiev, a preluat conducerea ţării fără să se îndepărteze prea mult de la linia mentorului său. În Uzbekistan şi-a făcut apariţia o mişcare islamistă radicală încă din 1991, anul independenţei ţării. 

Mişcarea Islamică din Uzbekistan (MIU) a fost înfiinţată într-o vale cu 12 milioane de locuitori, Depresiunea Fergana, situată în estul ţării dar înglobând şi teritorii din Kârgâzstan şi Tadjikistan. Din 1992 până în 1997, MIU a fost acuzată că s-a aflat la originea unei serii de crime comise în Valea Fergana. Organizaţia a încercat să introducă acolo legea islamică şi a lansat chiar o ofensivă, în 2000, în sudul Uzbekistanului. Sever reprimată de Islam Karimov cu începere din 1998, MIU s-a alăturat talibanilor din Afganistan, înainte de a depune jurământ de credinţă faţă de gruparea Stat Islamic (SI) în 2015. De asemenea, mai mulţi responsabili ai MIU au ocupat funcţii de conducere în cadrul organizaţiei Al-Qaida. 


Mişcarea Islamică din Uzbekistan a luat parte în iunie 2014 la sângerosul atac asupra aeroportului din Karachi (Pakistan) care a făcut 37 de morţi. Islamiştii uzbeci au făcut să se vorbească despre ei mai ales în străinătate. La fel ca în celelalte ţări din Asia Centrală - Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Kazahstan -, perspectivele economice sumbre şi corupţia i-au împins pe mulţi tineri la exil, în principal în Rusia. Dintre aceştia, unii au încercat să se alăture grupărilor radicale. Potrivit think tankului International Crisis Group (ICG), între 2.000 şi 4.000 de cetăţeni originari din Asia Centrală au intrat în organizaţia Stat Islamic în Siria şi Irak. Iar cetăţenii uzbeci sau etnici uzbecii trăind în ţările vecine au format cel mai important contingent, atrage atenţia ICG. Uzbekistanul nu a publicat niciodată cifre despre cetăţenii săi care s-au alăturat SI. Mai mulţi dintre aceştia s-au făcut cunoscuţi în ultimele luni. Abdulgadir Maşaripov, presupusul autor al atentatului revendicat de SI asupra unui club de noapte din Istanbul care a făcut 39 de morţi în seara de Anul Nou, este astfel de naţionalitate uzbecă. 

Dacă s-a născut în Kârgâzstan şi deţine cetăţenia rusă, Akbarjon Djalilov, presupusul autor al atentatului comis luni într-un metrou din Sankt Petersburg care a făcut 14 morţi, este şi el etnic uzbec. Motivele lui Akbarjon Djalilov rămân deocamdată obscure, dar poliţia rusă a informat că urmăreşte pista SI care nu a revendicat acest atac.

×
Subiecte în articol: terorism uzbekistan