Mai întâi Nicaragua, apoi Venezuela, şi ulterior Bolivia i-au oferit americanului Edward Snowden azil politic, după ce acesta a fost refuzat de mai multe state europene, dar şi de Brazilia şi India.
Oferindu-i public azi fostului consultant al serviciului american de securitate NSA, cele trei sfidează încă o dată, în mod făţiş, Statele Unite, cu care au, pe de o parte, importante schimburi economice, dar pe de alta relaţii politice tensionate, comentează France Presse.
"SUA spionează întreaga lume"
Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro i-a oferit vineri azil fostului consultant al NSA. Washingtonul cere arestarea acestuia, pentru că a dezvăluit detalii despre programele secrete americane de spionaj. "În numele demnităţii Americii, am decis să-i ofer azil umanitar lui Edward Snowden", a declarat Maduro la o paradă militară de marcare a zilei independenţei Venezuelei. "Este un tânăr care a spus adevărul, în spiritul rebeliunii, despre cum SUA spionează întreaga lume", a afirmat el.
În vârstă de 30 de ani, fostul colaborator al Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) a SUA s-ar afla în zona de tranzit a aeroportului internaţional Şeremetievo din Moscova. Oficialii ruşi l-au ţinut la distanţă pe Snowden de la sosirea sa de la Hong Kong la 23 iunie, spunând că zona de tranzit unde stau pasagerii între zboruri este teritoriu neutru, iar el se va afla pe teritoriul Rusiei numai dacă trece de controlul paşapoartelor.
Complicaţii logistice
Nu se ştie pentru moment cum va reacţiona Snowden la oferta lui Maduro, nici cum va ajunge în Venezuela dacă ar accepta.
Nu există zboruri directe între Moscova şi Caracas, iar ruta obişnuită implică schimbarea avionului la Havana. Nu se ştie dacă autorităţile cubaneze l-ar lăsa să tranziteze. Dat fiind scandalul ţinerii la sol, la Viena, a avionului preşedintelui bolivian în această săptămână din cauza suspiciunilor că Snowden s-ar fi aflat la bord, folosirea spaţiului aerian european s-ar putea dovedi problematică. Un plan alternativ de zbor ar implica un avion care să decoleze de la Moscova, să realimenteze la Vladivostok, iar apoi să continue spre est, peste Pacific, până în America de Sud.
Iritarea Rusiei
Rusia a dat semne de iritare tot mai mare în legătură cu şederea lui Snowden la Moscova. Ministrul adjunct de Externe a declarat joi că Snowden nu a cerut azil în Rusia şi că americanul trebuie să-şi găsească un loc unde să meargă. Moscova a transmis clar că, pe măsură ce şederea sa se prelungeşte, cu atât este mai mare riscul unei dispute diplomatice privind soarta sa, ceea ce ar aduce daune de durată relaţiilor cu Washingtonul. Casa Albă a refuzat să comenteze oferta lui Maduro. Anterior, Nicaragua a transmis că a primit o cerere de azil din partea lui Snowden şi că ar putea fi de acord "dacă circumstanţele o vor permite". Europenii, însă, dar şi brazilienii şi indienii, i-au refuzat solicitările de azil lui Snowden.
Încă şase solicitări
Site-ul de dezvăluiri WikiLeaks a anunţat vineri că Edward Snowden a depus cereri de azil în şase noi ţări, în contextul în care eforturile sale de a găsi refugiu faţă de autorităţile americane s-au dovedit zadarnice până în prezent. WikiLeaks a afirmat într-un mesaj postat pe Twitter că nu va preciza care sunt cele şase ţări, "din cauza tentativelor de interferenţă din partea SUA".
Preşedintele bolivian, Evo Morales, a devenit sâmbătă cel de-al treilea preşedinte latino-american care s-a declarat gata să îl primească pe Snowden. Preşedintele bolivian, ca şi omologul său venezuelean, succesorul lui Hugo Chavez, sunt în general primii, când vine vorba despre sfidarea marii puteri mondiale. "În semn de protest, aş dori să le spun europenilor şi nord-americanilor: acum, vom acorda azil, dacă acest american persecutat de compatrioţii săi ne-o va cere. Nu ne este frică", a dat asigurări Evo Morales.
Posibile tensiuni
SUA nu s-au pronunţat în mod deschis, dar analiştii şi diplomaţii apreciază că aceste oferte de azil ar putea deteriora şi mai mult relaţiile tensionate deja dintre aceste ţări şi Washington. Preşedintele bolivian nu a exclus joi posibilitatea de a închide ambasada SUA din ţara sa, chiar dacă SUA sunt al treilea destinatar al exporturilor boliviene, în valoare de 1,76 de miliarde de dolari în 2012, de exemplu.
"Diplomaţia insultei"
În Venezuela, cazul Snowden intervine în timp ce Guvernul Maduro abia a ajuns la un acord, în iunie, cu Washingtonul pentru restabilirea de relaţii diplomatice normale, cele două ţări nemaiavând ambasadori din 2010, notează AFP în comentariul său. Milos Alcalay, fost viceministru de Externe, vede în "diplomaţia insultei" a lui Maduro o ameninţare pentru această normalizare. "Venezuela îl poate primi pe Snowden, dar totuşi fără a lansa o furtună de insulte la adresa unei ţări, SUA, care are tot dreptul de a-l da în urmărire pentru faptele de care este acuzat", a explicat acesta pentru AFP.
"Dacă azilul este acordat, acest lucru va paraliza procesul de normalizare a relaţiilor cu SUA, care totuşi a fost solicitat de Venezuela", a comentat, la rândul ei, experta în relaţii internaţionale şi profesor universitar, Maria Teresa Romero. "Iar acest lucru ar putea determina Washingtonul să îşi reducă achiziţiile de petrol venezuelean", mai spune aceasta. SUA sunt actualmente principalul client al Venezuelei, care îi vinde 900.000 de barili de petrol pe zi.
Ministrul de Externe Elias Jaua s-a arătat mai rezervat decât preşedintele. "Dacă Snowden decide să accepte oferta de azil, va trebui intrat în contact cu Rusia şi stabilită poziţia Guvernului rus în această privinţă" şi va trebui prevăzută pe urmă ruta care să-i permită să ajungă până în America Latină".
În Nicaragua, preşdintele s-a declarat gata să-l primească pe Snowden, dar s-a ferit de retorica antiamericană. SUA sunt primul partener economic al ţării sale, care îi vinde 28% din exporturi şi de la care primeşte anual circa 25 de milioane de dolari în împrumuturi şi donaţii. Guvernul acestei ţări a dezvăluit sâmbătă seara că Snowden a solicitat azil şi că a explicat că se teme de un proces inechitabil în SUA.