Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Site-ul de dezvăluiri WikiLeaks a început să publice duminică, 28 noiembrie, pe pagina cablegate.wikileaks.org, 251.287 de corespondenţe între 274 de ambasade SUA din străinătate şi Departamentul de Stat de la Washington. Corespondenţele, care conţin schimburi de informaţii confidenţiale sau secrete, acoperă perioada cuprinsă între 28 decembrie 1966 şi februarie 2010. Presa germană spune că un singur document este datat 1966, iar cele mai multe provin din perioada 2004-2010. În luna februarie a acestui an, sursa WikiLeaks a încetat să mai transmită informaţii, notează presa germană. Potrivit publicaţiei Der Spiegel, citată de AFP, corespondenţa diplomatică provine din sistemele de comunicaţii folosite de Pentagon şi Departamentul de Stat. Potrivit Mediafax, 1.022 de documente conţin referiri la România; 830 provin de la Ambasada SUA la Bucureşti – 38 sunt secrete, 368 publice şi 424 confidenţiale. Solicitaţi de Jurnalul Naţional, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, ai Preşedinţiei şi ai Ministerului de Externe nu au comentat în nici un fel scurgerile de informaţii de la WikiLeaks.
Una dintre referirile la ţara noastră apare într-o serie de documente legate de numele oficialului american Daniel Glaser, care a avut o întrevedere, în primăvara lui 2009, la Bruxelles, cu peste 70 de experţi europeni (între care şi specialişti din România) în Orientul Mijlociu. În “această întâlnire fără precedent”, Glaser le-a explicat europenilor cât de interesaţi sunt americanii de Orientul Mijlociu, mai ales de Iran, scrie San Francisco Sentinel în ediţia online. Doar că, potrivit depeşelor, americanii nu au de gând să se implice singuri în chestiunea iraniană, mai ales că timpul nu este de partea lor. Glaser le-a mai spus celor 70 de experţi că măsurile financiare împotriva Iranului ar putea duce la un scenariu foarte urât. Specialiştii europeni au fost, în mare, de acord cu propunerile reprezentantului SUA. Suedia a dat cumva tonul în rândurile ţărilor care se alătură propunerilor SUA, scrie San Francisco Sentinel. În depeşa intitulată “Single Out but Understand the E.U. Foot-Draggers” scrie că Spania, Grecia, Luxembourg, Austria, Portugalia, România şi chiar Germania s-au angajat în schema propusă de americani.
Documentele publicate de WikiLeaks fac cele mai multe referiri la Irak (15.365), cele mai multe telegrame diplomatice au fost trimise de la Ankara (Turcia) – 7.918, iar de la biroul Secretarului de Stat au fost trimise 8.017 de documente către ambasadele din teritoriu. Din depeşele diplomatice rezultă, între altele, că Statele Unite îşi spionează nu numai aliaţii, dar şi duşmanii; că americanii sunt mai îngăduitori cu situaţiile de corupţie apărute în ţările prietene; că încearcă să încheie înţelegeri cu presupuse ţări neutre; că Washingtonul face lobby pentru companiile americane etc. Ambasada SUA la Bucureşti a explicat ieri, la cererea agenţiei Mediafax, conţinutul telegramelor. “Guvernul SUA redactează şi trimite telegrame, acestea fiind o formă eficientă de comunicare globală. Prin natura lor, informările trimise Washingtonului din alte ţări sunt concepute într-un stil direct şi conţin adesea informaţie în formă brută. Telegramele conţin informaţii preliminare şi sunt adesea incomplete. Nu reprezintă o reflectare a politicilor şi nu au întotdeauna un rol în conturarea deciziilor finale în materie de politici”, explică ambasada. Potrivit reprezentanţei diplomatice la Bucureşti, Departamentul de Stat condamnă “în termenii cei mai duri publicarea neautorizată a unor documente secrete şi a unor informaţii confidenţiale ce ţin de securitatea naţională.
Iranul nu crede în dezvăluiri
Preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a dezminţit informaţiile dezvăluite de WikiLeaks privind repetatele apeluri ale ţărilor arabe adresate Washingtonului de a distruge instalaţiile nucleare ale Iranului. Ahmadinejad a afirmat că este vorba despre o pură “propagandă” americană, despre un “război psihologic împotriva Iranului” şi că dezvăluirile WikiLeaks nu vor afecta relaţiile ţării sale cu celelalte ţări din regiune, scrie BBC online. Ieri, într-o conferinţă de presă televizată, Ahmadinejad a afirmat că “nimeni nu ar trebui să îşi piardă timpul cu verificarea dezvăluirilor”. “Nu credem că a fost o scurgere de informaţii. Credem că e o acţiune organizată, astfel încât informaţiile să fie dezvăluite în ordine şi la anumite date şi că au scopuri politice”, a declarat preşedintele iranian.
Corespondentul BBC în Iran, James Reynolds, comenta că, “la un anumit nivel, documentele dezvăluite de WikiLeaks ar putea fi foarte dăunătoare pentru Iran”, deoarece pentru prima oară apare “negru pe alb” faptul că ţările arabe au încurajat activ SUA să atace Iranul. Astfel această ţară apare acum ca fiind una izolată şi ameninţată.
• Sânziana Stancu
