Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Drama de la Caracal a scos în evidență, pe lângă incapacități manageriale ale structurilor de poliție, și legături nepermise cu lumea suspecților de trafic de persoane. Totodată, a apărut o totală lipsă de informații la nivelul central al Poliției Române privind situația din Caracal, care ar fi trebuit sesizată de protecție internă. Un lider sindical din Poliție a afirmat că din ancheta privind starea de lucruri de la Caracal nu apare sub nicio formă DGPI. Contribuție zero, a subliniat acesta. O structură de informații care a pornit la muncă în fața unor fișete goale, fără istorie, este condamnată din start la ineficiență. În noiembrie 2016, guvernul Cioloș a hotărât desființarea DIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, și înființarea pe baze noi a Direcției Generale de Protecție Internă, ca o structură militarizată. Măsura a fost luată în urma unei anchete a DNA, bine dirijată mediatic, care-i avea ca ținte politice pe Gabriel Oprea și Petre Tobă, ministru de Interne și fost șef al Poliției Române, iar ca obiectiv nedeclarat decredibilizarea DIPI. Procuroarea Mirică Florentina a condus ancheta care „dezvăluia” publicului cum sunt cheltuite fonduri operative pe extravaganțe, ceea ce a indus în percepția publică existența unei găști de profitori care trebuie desființată. Măsura administrativă a fost rapid luată și arhiva, cel mai prețios „activ” al acestui serviciu secret, preluată cu discreție de instituțiile concurente din sistemul de siguranță națională. Stelian Tănase, pe post de analist, afirma atunci că DIPI este mai puternic decât SRI, pentru că „știe cine a furat găini în orice sat”. În momentul desființării, în DIPI erau 1.600 de angajați, mai puțin de jumătate regăsindu-se în noua structură. „Marele” dosar DIPI a fost apoi clasat, iar procuroarea Mirică, anchetată disciplinar „post festum” de Inspecția Judiciară pentru încălcarea legii în anchetă.
Războiul intern pe care l-a purtat DNA cu Poliția Română a avut multe episoade în care polițiști din structuri de comandă au fost eliminați fără probe, instanțele dând decizii de achitare, așa cum a fost în celebra anchetă de la Ploiești, condusă de tandemul Onea-Portocală. Tehnica de lucru a DNA viza polițiștii care aveau funcții de conducere, dosarele fiind menite să compromită public și să discrediteze cadre de la vârful Poliției, pentru a crea instabilitate, exploatată apoi politic. Cazul cel mai recent este al chestorului principal Cătălin Ioniță, obligat să demisioneze în iunie 2018 din funcția de șef al Poliției Române, după doar șase luni de mandat. Acuzarea de trafic de influență a fost clasată în septembrie 2019, cu mențiunea „fapta nu există”. Timp de 30 de zile șeful Poliției Române s-a aflat însă sub măsuri specifice de supraveghere tehnică, fiind filat, interceptat, fotografiat pentru un motiv inventat de procurorii anticorupție. Cine au fost câștigătorii acestui război intern purtat de DNA cu Poliția Română, la „butoane” aflându-se Codruța Kovesi? Vom afla după 30 de ani, la deschiderea arhivelor serviciilor secrete. Răbdare și tutun!
Citește pe Antena3.ro
