Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea salarizării este atât de proastă, încât majorarea salariului minim pe economie nu atrage după sine creșterea procentuală a celorlalte salarii din grilă, iar cele care „au căzut sub salariul minim” de la 1 ianuarie – de exemplu, cele ale debutanților cu studii superioare din muzee, biblioteci sau centre culturale – vor fi majorate pentru a ajunge la nivelul femeii de serviciu. Pentru această situație și pentru toate discriminările de care suferă salariații din Cultură, 15 Ianuarie a debutat cu o grevă japoneză a angajaților din instituțiile statului.
Cultura are cea mai mică alocare din Produsul Intern Brut, angajații cu studii superioare din acest domeniu au cele mai mici salarii, iar acolo unde sunt funcții de conducere, mai ales la nivel județean, posturile nu sunt ocupate de oameni de cultură, ci de persoane numite politic, având pregătire profesională în alte domenii.
Muzeele și bibliotecile din țară sunt mereu goale, iar angajații nici măcar nu au pregătirea necesară pentru a lucra în astfel de instituții, în majoritatea cazurilor. Ieri, angajații din muzee, biblioteci și centre culturale au protestat, de la ora 11.00, cu banderole albe pe mână, fiind nemulțumiți din cauza inechității salariale.
Imaginea sumbră a culturii române a fost subliniată, ieri, prin protestul inițiat de Federația Națională „CulturMedia” care cere alocarea a 1% din PIB pentru acest domeniu, egalizarea salariilor angajaților cu grila celor din Educație, eliminarea disproporțiilor salariale mari, acordarea sporurilor pentru zilele lucrate în weekend și în sărbătorile legale și plata orelor suplimentare.
În grilele de salarizare, oamenii de cultură – așa cum ar trebui să fie angajații din muzee, biblioteci sau centre culturale – sunt pe ultimele poziții, cu mult sub profesori, care și-au negociat creșterile veniturilor, în urma mai multor proteste. Și condițiile de muncă sunt mizere, în instituțiile culturale, în foarte multe cazuri, iar de anul acesta li se egalează veniturile cu salariul minim pe economie.
Ignorați de peste două decenii
Ministerul Culturii ignoră toate aceste probleme ale angajaților, de peste 20 de ani, iar Cultura este mereu ultima la alocarea bugetelor. Sindicatele din biblioteci, muzee și centre culturale au organizat mai multe proteste în 2024, începând cu greva japoneză din 4 aprilie, când amenințau cu greva generală. Aceștia spun că se confruntă cu discriminarea, nesustenabilitatea, degradarea mediului de muncă, subfinanțarea, depopularea instituțiilor culturale și deprofesionalizarea domeniului.
Citește pe Antena3.ro
La deprofesionalizare s-a ajuns în urma ultimelor două decenii în care angajările în instituțiile culturale s-au făcut rar și pe salarii aproape de minimum pe economie, astfel încât aceste posturi au ajuns să fie ocupate de persoane fără calificare. Apoi nici măcar nu s-au mai organizat concursuri pentru cei cu specializări, în special în orașele mici și în mediul rural, iar astfel s-a creat un cerc vicios.
„La noi în județ, dacă ai studii superioare într-un domeniu care ține de cultură, nu te poți angaja pe un post pentru care te-ai pregătit la facultate sau chiar la Master și Doctorat, pentru că posturile nu se scot la concurs, iar cele care sunt ocupate au fost distribuite pe linie de partid. Și așa e în toată țara. La centrele culturale nici nu găsiți oameni pregătiți în domenii culturale, despre biblioteci nici nu mai vorbim, pentru că deja sunt aproape toate închise, iar la muzee nici nu se mai angajează muzeografi, cu excepția muzeelor mari. Cei mai mulți angajați de la muzeele mai mici sunt custozi, unii neavând nici măcar studii superioare. Ni se spune că nu vrea nimeni să se angajeze pe salarii mici și din acest motiv se lucrează cu persoane necalificate, dar nici posturi nu se scot la concurs. Eu, cu specializare de muzeograf, nu am unde să mă angajez, chiar și pe un salariu mic, pentru că puținele muzee la care aș putea lucra au un singur custode cu studii liceale”, spune un sindicalist din Argeș.
Salariul unui muzeograf debutant (cu studii superioare) pornește de la 3.950 de lei brut, fiind cu doar 250 de lei peste salariul minim brut pe țară din 2024 și reprezentând 2.391 de lei net (480 de euro). De anul acesta, salariul minim brut a crescut la 4.050 de lei, adică 2.574 de lei net, pe care îl vor avea toți angajații cu studii superioare care au „căzut sub salariul minim”, conform grilei din Legea salarizării.
Discriminări, în funcție de instituție
Aceeași situație este și în cazul bibliotecarilor. Sunt situații discriminatorii inclusiv între angajații instituțiilor din subordinea Ministerului Culturii și cei care se subordonează administrațiilor locale. Nemulțumirile angajaților din Cultură s-au accentuat după OUG 128/2023 care a crescut salariile în Educație. Astfel, angajații bibliotecilor publice subordonate Ministerului Culturii sau autorităților locale sau județene au rămas cu salarii mai mici cu 30% față de cei din bibliotecile din subordinea Ministerului Educației, deși au aceeași pregătire și îndeplinesc aceleași sarcini.
„Nu s-a luat în calcul indexarea salariului minim, iar astfel se ajunge la o absurditate în care salariul minim e mai mare decât celelalte salarii din grilă. De la 1 ianuarie ar fi trebuit să ni se dea a doua tranșă dintr-o majorare salarială câștigată de noi, în instanță, fiind ultima tranșă anterioară pandemiei, dar nu știm dacă o mai primim sau nu. Trebuia să luăm o parte din bani și în 2023, dar s-au înghețat și atunci salariile și nu am mai luat-o. Oricum s-a stabilit o sumă în funcție de salariile pe care le aveam acum 5 ani, cu vechime diferită și nivel de pregătire diferit. Salariile din grile ar trebui să fie indexate, dar nu se mai întâmplă acest lucru, pentru că legile sunt făcute prost”, explică o bibliotecară din Prahova.
Salariile bibliotecarilor se dau pe trei legi diferite, în funcție de instituția la care lucrează angajatul: în Educație, în Bibliotecile județene sau în Centrele Culturale. Diferența de salariu dintre un bibliotecar de la un Centru Cultural care se supune Legii administrației publice și unul de la Biblioteca județeană, care se supune Legii bibliotecilor, e de circa 1.000 de lei în detrimentul celui plătit de administrația locală – deși Legea salarizării unitare ar fi trebuit să ofere același nivel al remunerației pentru aceeași meserie, pregătire profesională și vechime în muncă. În loc de asta, s-a ajuns la egalizarea salariilor cu cel minim pe economie.
Se raportează la salariul minim de acum 10 ani
Explicația pentru situația creată de la 1 ianuarie 2025 e halucinantă: baza de calcul e 2.500 de lei, nu salariul minim majorat, care acum e 4.050 de lei. „Salariile nu se măresc, după majorarea salariului minim, pentru că Legea salarizării a fost proiectată pentru un salariu minim egal cu 2.500 de lei. De când a crescut salariul minim, cele care cad sub salariul minim se aduc la nivelul acestuia. A fost și o dispută între Guvern și Comisia Europeană, pentru că nu se face o recalculare raportată la salariul minim. Au repetat această schemă de calcul și în actuala lege și vor s-o aplice la viitoarea lege a salarizării, dar ei se laudă că au crescut salariile. Deși la noi aproape jumătate din salariul brut se duce la stat. Noi din acest motiv am cerut să nu mai crească salariul minim și să se ducă înapoi contribuțiile de la angajat la angajator, așa cum era inițial. Normal era să crească toate salariile, prin raportare la salariul minim”, a explicat, pentru Jurnalul, Bogdan Hossu, președintele Confederației sindicale „Cartel Alfa”. Acesta spune că în sectorul bugetar ar trebui să se pregătească greve, pentru că se încalcă prevederi ale Contractului Colectiv de Muncă.
„Guvernul ne-a sfidat și ne-a mințit”
Liderul sindical Decebal Vleja a explicat, pentru Jurnalul, că jumătate dintre angajații muzeelor sunt acum plătiți cu salariul minim pe economie, iar statul alocă pentru Cultură mai puțin de 0,6% din PIB. Sindicaliștii spun că nu mai au ce să negocieze cu Guvernul, pentru că anul au fost mințiți de mai multe ori că se vor elimina inechitățile salariale, au așteptat să le facă dreptate premierul Marcel Ciolacu, dar acesta a lipsit și de la întâlnirile cu ei.
„Salariul de bază al unui cercetător sau asistent universitar este egal cu cel minim pe economie, pentru cei care nu au și vechime. Nu știu ce absolvent de facultate ar mai veni într-un muzeu, cât timp în învățământ salariul minim al debutantului este egal cu cel mediu pe economie, iar în muzee se lucrează inclusiv sâmbăta și duminica. Sunt condiții precare de muncă, sunt clădiri care cad și oameni care se îmbolnăvesc și mor. Sunt restauratori care lucrează cu substanțe periculoase în spații neadecvate. Înainte de 1990, în muzee ajungeau să lucreze cei mai buni absolvenți ai facultăților, elita, iar acum nu mai vin nici măcar restanțierii restanțierilor, iar cei care sunt angajați pleacă. În primul rând, Guvernul ne-a sfidat și ne-a mințit cu nerușinare că de la 1 aprilie 2024 vor crește salariile, pentru a înlătura discriminarea, apoi vedem că nu a crescut niciun salariu. Un debutant din învățământ a ajuns să aibă salariul de bază mai mare decât cel mai reputat specialist din muzeele naționale”, a explicat liderul sindical, pentru Jurnalul.
Sindicaliștii spun că vor continua protestele, iar anul acesta e posibil să nu se mai facă „Noaptea Muzeelor”, după ce se anunțase un astfel de protest și anul trecut, dar multe instituții au cedat în ultimul moment.
