x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un an și trei luni de luptă contra pandemiei de Covid-19 cu acte nelegale și neconstituționale

0
Autor: Ion Alexandru 14 Iun 2021 - 07:20

Înalta Curte de Casație și Justiție poate intra lejer pe lista instituțiilor fundamentale ale statului, alături de Avocatul Poporului și de Curtea Constituțională care, conform retoricii politice de la cel mai înalt nivel, „pune în pericol interesele României”. Asta, pentru că, printr-o decizie definitivă, instanța supremă a demonstrat că Guvernul a emis acte normative nule, în timpul stării de alertă, prin simplul motiv că a ignorant să respecte prevederile legale legate de publicitatea actelor normative adoptate și emise. Hotărârile CNSU care au stat la baza adoptării Hotărârilor de Guvern în starea de alertă nu au fost publicate în Monitorul Oficial, fapt ce atrage nulitatea juridică. Iar acest lucru este stipulat într-o decizie definitivă a instanței supreme, care desființează toate justificările Executivului pentru nepublicarea acestor acte normative. Anul trecut, CCR a desființat mai multe ordonanțe de urgență și legi în baza cărora Guvernul a limitat exercițiul unor drepturi și libertăți, a aplicat sancțiuni uriașe sau a instituit carantinarea persoanelor, în urma excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului, Renate Weber. Acest lucru a deschis un război fățiș al puterii politice față de cele două instituții. Anul acesta, instanțele de judecată desființează actele Executivului, inclusiv cele care se referă la vaccinare sau testare.

 

Săptămâna trecută, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de avocata Elena Radu, împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București, care a respins anularea unui act emis de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Este vorba despre o Hotărâre a CNSU, din luna februarie a acestui an, prin care se instituia carantinarea unor persoane sosite în România din țări considerate în zona de risc epidemiologic. Nu fondul acestei hotărâri este esențial, ci caracterul adoptării ei, lipsa efectelor juridice generate de maniera în care autoritatea centrală a înțeles să aplice legea și modul în care aceasta înțelege să justifice acest mod de lucru.

Concret. Înalta Curte a admis recursul, constatând că Hotărârea CNSU nr. 9/2021 trebuia să fie publicată în Monitorul Oficial al României, pentru ca să intre în vigoare și să producă, în mod legal, efecte juridice. Consecința directă a acestei constatări este că toate hotărârile CNSU nepublicate în Monitorul Oficial nu au intrat în vigoare și nu au fost  apte să producă vreo consecință juridică.

Mai mult, în majoritatea proceselor care au fost inițiate în instanțe împotriva CNSU, Departamentul pentru Situații de Urgență a făcut cerere de intervenție. Avocata Elena Radu a obținut de la ÎCCJ și decizia conform căreia DSU nu justifică niciun interes pentru a participa în nume propriu în calitatea sa de intervenient în dosarele în care pârât este CNSU. DSU nu mai poate, astfel, să facă cereri de intervenție accesorie în favoarea CNSU, în cauzele în care acesta din urmă este parte.

Însă cea mai cruntă consecință a deciziei ÎCCJ este aceea că CNSU, o entitate mai mult fantomă, fără sediu, care funcționează în baza OUG 21/2004, trebuie să suporte emiterea unei hotărâri de guvern cu privire la organizarea și funcționarea ei ca entitate juridică.

 

Ce nu e publicat în Monitorul Oficial nu există

Toate aceste concluzii se desprind din Decizia nr. 3379/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă. Magistrații arată că, potrivit articolului 11 din Legea nr. 24/2020, în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile prim-ministrului, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Instanța supremă subliniază, totodată, faptul că, potrivit OUG 21/2004, CNSU este organ interministerial, dar acest lucru nu poate duce la concluzia că acesta ar avea alt statut juridic decât instituțiile care au concurat la formarea lui, mai ales în condițiile în care, potrivit Constituției, „o astfel de categorie de autorități publice centrale care să nu aparțină Administrației publice centrale de specialitate nu este reglementată de Legea fundamentală”.

În concluzie, Înalta Curte subliniază că, pentru ca respectiva hotărâre a CNSU să intre în vigoare și să producă efecte juridice în mod legal, era necesară publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României. În speța dată, însă, nu s-a procedat la o astfel de publicare.

 

Renate Weber a atras atenția asupra acestui lucru încă din primăvară

Însă, ce să vezi, nu doar în speța dată, ci aproape în toate cazurile în care CNSU a emis hotărâri în starea de alertă. Nu mai devreme decât în această primăvară, Avocatul Poporului, Renate Weber, i-a solicitat premierului Florin Cîțu să-i comunice motivele pentru care cele 20 de hotărâri adoptate de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, de la începutul anului 2021 și până la momentul formulării acestei solicitări, nu au fost publicate în Monitorul Oficial. „Având în vedere că publicarea în Monitorul Oficial este o condiție de intrare în vigoare a unui act normativ și că, prin această operațiune, se asigură accesul publicului la conținutul acestora, vă rugăm să ne comunicați motivele de fapt și de drept pentru care, pe de o parte, hotărârile adoptate de acest organism de la începutul anului 2021 și până în prezent nu au respectat condiția publicării în Monitorul Oficial și, pe de altă parte, aceste hotărâri adoptate tot în acest an de către CNSU (nr. 12/2021, nr. 13/2021 și nr. 14/2021) nu au fost publicate nici pe site-urile gov.ro și știrioficiale.ro”, se arată în solicitarea Avocatului Poporului.

Renate Weber atrăgea, de asemenea, atenția că, deși conform legii, publicarea în Monitorul Oficial a acestor acte normative este obligatorie, hotărârile adoptate de CNSU de la începutul acestui an, având ca obiect fie starea de alertă, fie măsurile luate pe durata acesteia, nu au respectat regimul publicității actului normativ.

 

Războiul Guvernului cu drepturile fundamentale protejate de Constituție

Practic, toate suspiciunile și semnalele trase, în primăvara acestui an, de Avocatul Poporului Renate Weber au fost confirmate, săptămâna trecută, de Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie definitivă. Asta, în ciuda faptului că, la acel moment, premierul Florin Cîțu se arăta „surprins de o asemenea opinie a Avocatului Poporului”. „Poate că ceea ce vor să facă colegii mei în Parlament (să o revoce pe Renate Weber – n.red.) este justificat, dacă Avocatul Poporului are o astfel de opinie. Este momentul să dăm un restart acolo. Hotărârile CNSU toate au fost postate și publicate publicului și acesta este rolu hotărârilor CNSU. După cum știți, prin hotărârile de Guvern se aprobă măsurile legate de Covid, acestea se publică, după aceea, în Monitorul Oficial”. Toată această argumentație a premierului a fost făcută praf la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Jurnalul” a trecut în revistă majoritatea deciziilor importante care au fost adoptate, începând cu luna martie a anului trecut, atât în timpul stării de urgență, cât și pe perioada stării de alertă, care nu a expirat nici în prezent, descoperind că, practic, aceasta a fost maniera de lucru. Aproape orice măsură luată a picat fie la CCR, fie în justiție.

Însă, există cel puțin patru momente-cheie. Primul este Decizia CCR nr. 152 din data de 6 mai 2020, privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 8, 14 și 28 din OUG 1/1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și a OUG 34/2020 pentru modificarea OUG 1/1999, în ansamblul său. Sesizarea a fost făcută de Avocatul Poporului. Iar excepțiile de neconstituționalitate se refereau la amenzile instituite în timpul stării de urgență, măsurile disproporționate și faptul că, prin decret prezidențial, Klaus Iohannis a adăugat la lege. Articolul 29 al OUG 1/1999 și OUG 34/2020, în integralitatea lor, au fost declarate neconstituționale. Iar decizia CCR a fost luată cu unanimitatea judecătorilor Curții.

Al doilea moment a avut loc în data de 13 mai 2020, când, de asemenea, Curtea Constituțională a dezbătut excepția de neconstituționalitate a articolelor 2 și 4 din OUG 21/2004 privind Sistemul Național al Managementului Situațiilor de Urgență. Iar problema, ridicată tot de Avocatul Poporului, viza faptul că, prin  această Ordonanță, autoritățile guvernamentale puteau restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți constituționale, în ciuda faptului că, potrivit Constituției, această restrângere poate fi făcută numai prin lege. Articolul 4 din OUG 21/2004 a fost declarat constituțional, „dar numai în măsura în care prevederile din acesta nu aduc atingere exercițiului drepturilor și libertăților constituționale”. Concret, CCR a desființat acest articol în baza căruia, înainte de adoptarea Legii 55/2020, Guvernul Orban intenționase să instituie starea de alertă.

Alte două momente-cheie au avut loc pe data de 25 iunie 2020. Este vorba despre Decizia CCR 458/2020, privind neconstituționalitatea articolului 25 din Legea 95/2006 în ce privește reforma în domeniul sănătății și a articolului 8 din OUG 11/2020 privind situațiile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei. S-a arătat, practic, că, prin ordin de ministru, putea fi oricine „arestat medical” într-o unitate spitalicească. CCR a admis și această sesizare a Avocatului Poporului, declarând măsurile ca fiind neconstituționale.

Iar ultimul moment este Decizia 457 din 25 iunie 2020, privind neconstituționalitatea dispozițiilor articolelor 4, 65, 66 și 67 din Legea nr. 55/2020 referitoare la unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Decizia a privit atât modul în care legea a ieșit din Parlament, în ceea ce privește controlul parlamentar exercitat asupra hotărârilor de Guvern prin care se declară starea de alertă, cât și anumite sancțiuni prevăzute în lege. CCR a admis sesizarea și a declarat neconstituționale aceste articole.

 

A intervenit a treia putere în stat, pentru a echilibra lucrurile

Atât Curtea Constituțională, cât și instituția Avocatului Poporului au intrat sub tirul reprezentanților Guvernului, în special al fostului premier Ludovic Orban. Liderul PNL acuza CCR că pune în pericol siguranța medicală a României și că, prin deciziile adoptate, zădărnicește eforturile Guvernului în lupta cu pandemia. Mai mult, Orban a îndemnat, în cadrul unei emisiuni televizate, populația să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale.

În ceea ce o privește pe Renate Weber, aceasta a primit încă de anul trecut promisiunea că, după schimbarea raportului de forțe din Parlament, ca urmare a alegerilor generale care urmau să aibă loc pe data de 6 decembrie 2020, va fi înlocuită din funcția de Avocat al Poporului. La acest obiectiv se lucrează intens, rapoartele de activitate fiind respinse, urmând ca, în Plen, Parlamentul să ia o decizie. Propunerea este de înlocuire.

Iată, însă, că o altă instituție fundamentală a statului, Înalta Curte de Casație și Justiție, confirmă semnalele trase de-a lungul timpului de Avocatul Poporului. Ceea ce conturează în mod evident ipoteza că Executivul, fie că este vorba despre Guvernul Orban, în 2020, fie că este vorba despre Guvernul Cîțu, în 2021, a combătut pandemia cu măsuri adoptate în mod neconstituțional, așa cum a stabilit în mod repetat CCR, dar și în mod nelegal, așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizie definitivă.

Iar o altă bombă stă să explodeze pe masa Guvernului, după ce o sentință a Curții de Apel Cluj a desființat un act al Executivului în privința obligativității administrării vaccinului sau a efectuării testelor RT-PCR și antigen, ori a prezentării unui document care să confirme trecerea prin boală, pentru a avea acces în anumite incinte/activități publice sau private. Efectul acestor măsuri a fost deja constatat cu ocazia încheierii anului școlar, când părinții elevilor nu au avut acces la festivități, deoarece nu întruneau una dintre măsurile de mai sus. Sentința Curții de Apel Cluj urmează să fie judecată, în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar dacă ea va rămâne definitivă, nu doar că măsurile desființate își încetează efectele juridice, însă Guvernul nu va mai putea adopta în viitor altele similare.

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Nadia Comăneci, mărturisiri emoţionante: Când concuram, aveam durere în fiecare zi

Nadia Comăneci, mărturisiri emoţionante: Când concuram, aveam durere în fiecare zi
Legenda gimnasticii mondiale, românca Nadia Comăneci, a făcut mărturisiri emoționante în presa italiană. Fosta gimnastă a vorbit despre durerea resimțită în fiecare zi, „de la degetul de la picioare până...

Aripa „Orban” acuză ingerința statului paralel și îl compară pe Iohannis cu Ceaușescu și cu Băsescu

Aripa „Orban” acuză ingerința statului paralel și îl compară pe Iohannis cu Ceaușescu și cu Băsescu
Galerie Foto Apropierea celui mai „sângeros” congres din istoria ultimilor 30 de ani a Partidului Național Liberal tensionează atât de mult lucrurile în interiorul partidului, încât situația se află la punctul de...

Al doilea salubrist angajat de Clotilde Armand este grădinarul de la Palatul Cotroceni

Al doilea salubrist angajat de Clotilde Armand este grădinarul de la Palatul Cotroceni
Războiul gunoaielor dintre edilul USR Clotilde Armand și compania Romprest generează un al treilea contract, cu o altă firmă de salubrizare, în Sectorul 1, parafat, în seara zilei de luni, de către Primărie....

Decesele cu varianta Delta s-au triplat într-o săptămână

Decesele cu varianta Delta s-au triplat într-o săptămână
Numărul infectărilor cu coronavirus crește de la o zi la alta, iar medicii spun că, de acum, în majoritatea cazurilor este vorba despre varianta Delta (indiană). Răspândirea exponențială a tulpinii indiene...

Regimul Lukașenko, acuzat de o nouă atrocitate. Un disident din Belarus, executat într-un parc din Kiev

Regimul Lukașenko, acuzat de o nouă atrocitate. Un disident din Belarus, executat într-un parc din Kiev
După ce, în luna mai, a deturnat pentru prima oară în istorie un zbor comercial guvernat de tratate civile internaționale, punând în pericol viețile călătorilor doar pentru a pune mâna pe un jurnalist critic...

Ministrul Educației le cere universităților să-și reanalizeze toate tezele de doctorat

Ministrul Educației le cere universităților să-și reanalizeze toate tezele de doctorat
Transparență, celeritate și corectitudine – aceste trei principii s-ar fi introdus, prin modificarea regulamentului de funcționare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Un...

Cioloș: Nu putem spune că vaccinarea merge bine când suntem la 30 și ceva la sută

Cioloș: Nu putem spune că vaccinarea merge bine când suntem la 30 și ceva la sută
Co-președintele USR PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, marți, că nu s-ar putea spune că vaccinarea merge bine, cât timp România a imunizat puțin peste 30 la sută din populație. Fostul premier a transmis că el s-...

Concluzii devastatoare în urma unui control al Ministerului Educației la ARACIP

Concluzii devastatoare în urma unui control al Ministerului Educației la ARACIP
Hotărâri emise cu încălcarea legii, prin depășire de competență, persoane angajate care nu au trecut prin instituție, nereguli cu privire la stabilirea taxelor de autorizare și acreditare au fost găsite în ur...

Cioloș anunță că miniștrii USR PLUS vor fi evaluați după Congres

Cioloș anunță că miniștrii USR PLUS vor fi evaluați după Congres
Miniștrii USR PLUS vor fi evaluați după Congresul care va avea loc în 2 octombrie, a anunțat, marți, co-președintele Dacian Cioloș. Acesta spune că sunt reforme care nu au avansat așa cum și-ar fi...

Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis

Asalt asupra Capitoliului. Mai mulți polițiști s-au sinucis
Încă doi ofițeri de poliție care au participat la asaltul de la Capitoliu, din 6 ianuarie 2021, s-au sinucis, după cum au anunțat autortățile Districtului Columbia. Aceștia se adaugă altor doi agenț care...

PSD: Clotilde Armand a vrut să dea 48.000.000 de lei pe arbori, gazon și garduri vii

PSD: Clotilde Armand a vrut să dea 48.000.000 de lei pe arbori, gazon și garduri vii
Clotilde Armand a vrut să dea 48.000.000 de lei pe arbori, gazon și garduri vii, acuză liderul interimar al PSD Sector 1, Florin Manole: „Asta lipsea în Sectorul 1, în rest aveam de toate, gunoaiele au dispărut,...

Alerta de securitate de la Pentagon s-a încheiat / Numeroase persoane au fost rănite în incident

Alerta de securitate de la Pentagon s-a încheiat / Numeroase persoane au fost rănite în incident
UPDATE Alerta de securitate de la sediul Pentagonului s-a încheiat, la finalul incidentului armat soldat cu rănirea a numeroase persoane, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie. "Pentagonul a...

NATO condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street şi transmite condoleanţe României

NATO condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street şi transmite condoleanţe României
NATO a condamnat vehement atacul asupra petrolierului MV Mercer Street și a transmis condoleanţe României şi Marii Britanii, cerând Iranului să îşi respecte obligaţiile internaţionale. "Ne...

Amenzi de 1,8 milioane lei pentru comercializarea apei, sucurilor și berii

Amenzi de 1,8 milioane lei pentru comercializarea apei, sucurilor și berii
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a aplicat 275 de amenzi contravenționale, în valoare de aproximativ 1,87 milioane de lei și 112 avertismente după ce a verificat comercializarea...

Primele state UE au primit fonduri din PNRR

Primele state UE au primit fonduri din PNRR
Primele țări care au primit fonduri din Programul european pentru relansare și reconstrucție după pandemia de COVID-19 sunt Portugalia, Luxemburg şi Belgia, scrie Reuters. Prefinanţările au fost acordate...
Serviciul de email marketing furnizat de