Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
A fost o zi plină pentru Curtea Constituţională a României (CCR), în relaţia ei cu preşedintele Klaus Iohannis. CCR i-a respins sesizarea asupra modificărilor aduse legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, i-a admis-o, în schimb, pe cea referitoate la legea care introduce detenţia la domiciliu şi a amânat sesizarea privind modificările aduse legii statului judecătorilor şi procurorilor.
CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În sesizarea trimisă pe 20 iulie, Iohannis invoca aspecte referitoare la funcţionarea CSM şi afectarea rolului constituţional al acestuia, de garant al independenţei justiţiei, la exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi la funcţionarea Inspecţiei Judiciare.
CCR a amânat sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Potrivit preşedintelui, Legea 303/2004 a fost dezbătută şi adoptată cu încălcarea legii, deoarece a fost aprobată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită.
În schimb, CCR a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin care se introduce regimul de detenţie la domiciliu.
Lege aprobată cu încălcarea Constituţiei
Potrivit CCR, modul prin care legea a fost aprobată încalcă principiul bicameralismului. Preşedintele a considerat că această lege a fost adoptată cu nerespectarea cerinţelor constituţionale ce consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. El arată că în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor au fost modificate şi adoptate o serie de reglementări esenţiale cu privire la modul de executare a pedepselor privative de libertate, intervenţii legislative ce nu au făcut deloc obiectul analizei primei Camere competente.
