Caracatita dobandirii caselor nationalizate

Pentru dobandirea unor imobile - unele valori ale patrimoniului cultural national - insa neinregistrate in anexele decretului de nationalizare, la Braila s-a format o adevarata retea. Zeci de case vechi, unele din situl istoric al orasului, si care nu au mostenitori, sunt "vanate" si revendicate prin instante, mai ales daca Primaria refuza punerea in posesie in baza legii de resort.

SupArare. Emilena Huiu, director DSP, este mahnita: "O singura data am fost chemati la proces"

SISTEM. Furia retrocedarii imobilelor nationalizate a cuprins Braila mai mult decat alte orase, poate si pentru faptul ca aici, peste jumatate dintre imobilele confiscate in 1950 reprezinta parte a patrimoniului cultural national sau cladirile detin elemente de arhitectura inscrise in patrimoniu. Situl istoric al Brailei inseamna tot centrul vechi, de la fluviu pana la intersectia Str. Republicii cu Bdul Al. I. Cuza. O data cu aparitia Legii 10/2001, privind retrocedarea imobilelor nationalizate, Primaria si implicit Directia Serviciilor Publice (DSP) au fost asaltate de cereri de retrocedare.

Exista insa o lacuna legislativa si de sistem care a permis formarea unei adevarate retele pentru identificarea si dobandirea unor imobile, cu predilectie acelea care au fost omise din listele Decretului 92/1950, privind nationalizarea. Astfel, multe dintre casele confiscate n-au fost prinse in anexele respective si pentru ele nici nu au aparut mostenitori directi. La aceasta baza de date, care, culmea, nu exista la DSP, au avut totusi acces cativa terti. Acestia au mers pe firul istoricului cladirilor respective si le-au cerut in natura, iar daca Primaria nu le-a onorat cererea, au apelat la instanta. In acest mod, multe dintre cladirile in cauza au fost dobandite de diversi patroni, mai mari sau mai mici, care au inteles mai repede decat altii ca investitia in cladiri este de viitor.

AVERE ISTORICA. Directia Serviciilor Publice Braila, administrata de Emilena Huiu, mai detinea, la finele primelor noua luni din acest an, 734 de cladiri, constand in 2.115 apartamente, dintre care 300-350 fac parte din situl istoric al Brailei. "Cele mai multe retrocedari s-au efectuat prin intermediul comisiei de aplicare a Legii 10, insa exista imobile - cateva zeci, daca nu mai multe - care nu figureaza in decretul de nationalizare. Notificatorii carora li se refuza retrocedarea prin intermediul acestei comisii merg la instanta. Da, este o practica, dar nu avem noi treaba cu asta. Noi n-am fost niciodata chemati la procese si au fost cateva zeci - vreo 50-60 - de imobile care au fost date de instanta, desi Primaria s-a opus. O singura data, in cazul revendicarii Hotelului «Regal», am fost chemati si noi in instanta", ne-a declarat Emilena Huiu.