Condamnare la moarte comutată şi prescrisă

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (TMTB), instanţă de executare în cazul fostului ofiţer de securitate Constantin Răuţă, a anulat mandatul de executare a sentinţei de condamnare la moarte.

Judecătorul delegat însărcinat cu executarea sentinţei a făcut contestaţie la executare, apreciind că sentinţa de condamnare la moarte a lui Constantin Răuţă trebuie comutată în pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete iar în cazul celorlalte infracţiuni pedepsite prin sentinţa din 1974 se impune amnistierea.


PRESCRIPŢIE ŞI AMNISTIE
Judecătorul  însărcinat cu executarea hotărârilor penale a invocat Decretul Consiliului de Stat 11/1988, articolele 1 şi 3 care prevedeau comutarea pepedepsei cu moartea şi amnistierea celorlalte. Magistratul a mai cerut instanţei să constate dacă a intervenit ori nu prescripţia executării pedepsei din cauza perioadei lungi de timp scursă de la pronunţarea deciziei definitive şi până în prezent. În motivarea admiterii cererii făcute de judecătorul delegat, preşedintele TMTB, colonelul Mihai Hondor, apreciază că solicitarea judecătorului este legală şi corectă şi constată că pedepsele de câte 7 ani închisoare aplicate pentru refuzul înapoierii în ţară - articolul 253 alineat 1 Cod penal anterior - şi dezertare - articolul 332 alineat 1 Cod penal - au fost graţiate condiţionat cu 1/6 conform articolului 2 teza a II-a şi articolului 9 din Decretul 9/1974. "Restul rămas de executat din aceste pedepse a fost amnistiat ca urmare a aplicabilităţii articolului 1 din Decretul Consiliului de Stat 11/1988 ce stipulează că «se amnistiază toate infracţiunile pentru care s-a aplicat pedeapsa cu închisoarea până la 10 ani inclusiv»", motivează instanţa. TMTB mai arată că după amnistie, aceste fapte au fost şi abrogate prin Decretul-Lege 9/1989.

Cât priveşte pedeapsa cu moartea, instanţa militară reţine în sentinţa pronunţată că "pedeapsa cu moartea aplicată lui Constantin Răuţă a fost comutată tot prin efectul legii în 20 de ani închisoare, potrivit articolului 3 din Decretul Consiliului de Stat 11/1988 conform căruia «se comută în 20 de ani închisoare pedepsele cu moartea aplicate de instanţele de judecată". Instanţa militară reţine, totodată, că prescripţia pedepsei de 20 de ani de închisoare a intervenit în anul 1994.

A fost astfel anulat mandatul de executare a pedepsei ce fusese constatată validă de instanţa supremă prin respingerea la 30 ianuarie 2009 a cererii de revizuire înaintată de avocaţii lui Constantin Răuţă, fost ofiţer DIE în regimul comunist. Potrivit avocatului lui Răuţă, Cătălin Dancu preciza că a contestat la CEDO decizia instanţei supreme, afirmând că este inadmisibil ca o persoană să fie condamnată la moarte, în România acestor ani, din moment ce pedeapsa cu moartea a fost abrogată încă din anul 1990. El a făcut trimitere şi la cazul generalului Ion Mihai Pacepa.


APĂRATORUL LUI RĂUŢĂ: "ACEASTĂ DECIZIE ESTE O MOMEALĂ"
Avocatul Bogdan Cimbru, unul dintre apărătorii lui Constantin Răuţă, s-a arătat indignat de modalităţile justiţiei române de "a-şi îndrepta unele erori judiciare".
"Această sentinţă a Tribunalului Militar nu constituie decât un foc de paie, o momeală aruncată unor persoane pentru a le face să creadă că justiţia română a evoluat în asemenea măsură încât să poată să-şi autocorecteze erorile judiciare. Deşi, aparent această sentinţă ar anula un mandat prin care s-a dispus condamnarea la moarte a lui Constantin Răuţă, nu poţi să anulezi un mandat care a fost nelegal emis. Noi nu recunoaştem nici sentinţa din 1974, nici pe cea din ianuarie 2009 a instanţei supreme şi nici pe aceasta a TMTB emisă din mai 2009 şi ţinută bine la sertar până acum. Abia am reuşit să obţinem şi noi sentinţa de la instanţa militară şi ţineţi-vă bine procesul s-a judecat cu avocat din oficiu, deşi dl Răuţă are avocaţi aleşi, iar citarea dlui Răuţă s-a făcut la domiciliul din 1974, deşi el domiciliază în SUA. Motivarea sentinţei a fost ţinută bine la sertar. Noi am făcut recurs împotriva acestui verdict de anulare a mandatului de executare, dar din 13 noiembrie 2009 şi până acum dosarul nu a fost trimis la Curtea Militară de Apel, chipurile pentru că CNSAS nu a pus la dispoziţia Tribunalului dosarul dlui Răuţă, care are vreo 50 de pagini.", ne-a precizat avocatul Bogdan Cimbru. Constantin Răuţă merge mai departe cu procesul intentat statului român la CEDO (cu termen în aprilie 2010) "pentru încălcarea dreptului la viaţă, la libertate, la avere, la un proces echitabil, nu doar de către justiţia română comunistă, dar şi de cea post-decembristă".