Cutremurul de 3,9 grade înregistrat în această dimineaţă în zona Giurgiu reprezintă un eveniment mai rar, dar nu este neobişnuit, şi poate genera replici de o magnitudine mult mai mică, de trei sau chiar sub trei grade pe scara Richter, a declarat directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, informează agerpres.ro.
"Judeţul Giurgiu este o zonă cu o activitate seismică de fond, care nu poate să genereze cutremure mari. Cutremurul de 3,9 grade din această dimineaţa este ceva mai mare pentru această zonă, reprezintă un eveniment mai rar, dar totuşi nu este neobişnuit. Un cutremur cu o magnitudine de 3,8 grade am mai avut în 2009, tot în Giurgiu, dar puţin mai la nord. Este o descărcare de energie a scoarţei, pentru că aceasta este tensionată nu numai în zona Vrancea, unde se produc cutremure mari, ci pe întreg teritoriul ţării noastre. Din când în când, mai apar astfel de cutremure moderate, dar care sunt nişte descărcări normale pentru energia scoarţei. E o zonă cu nişte falii, dar care nu sunt foarte active", a explicat Radulian.
Acesta a precizat că, în mod normal, ar trebui să apară şi nişte replici ale acestui cutremur, nesemnificative ca mărime, respectiv "nu prea multe şi nu prea mari, probabil de trei sau chiar sub trei grade pe scara Richter".
Directorul INFP a subliniat că activitatea seismică pe teritoriul ţării noastre, chiar şi la nivel global, este în această perioadă destul de calmă.
"Activitatea seismică pe teritoriul ţării noastre, chiar şi la nivel global, este una normală, nu foarte intensă. Aş putea spune că este o perioadă destul de calmă, mai slabă decât ne aşteptam noi, dar cutremure vor fi tot timpul. Dacă la nivelul globului se înregistrează cam un cutremur de şapte grade pe lună, statistic vorbind, cele de şase grade sunt mai multe, în medie, 10 - 15 pe lună la nivel global. De exemplu, în luna august, până în prezent, nu a fost niciun cutremur peste şapte grade la nivel global, adică a fost ceva mai puţin decât ne aşteptam. Practic, cu cât sunt mai mici, cu atât sunt mai multe cutremure", a adăugat Radulian.
Potrivit sursei citate, în România, se înregistrează zilnic cutremure, dar de intensitate mică, statisticile INFP înregistrând lunar, în medie, un cutremur de peste patru grade.
"În fiecare zi avem cutremure pe teritoriul ţării noastre, dar mult mai mici. Cele similare seismului de la Giurgiu sunt ceva mai rare, apar la câţiva ani, iar următorul poate să fie peste trei ani sau peste şase ani. Nu este o ritmicitate foarte precisă. În zona Vrancea, în funcţie de statistica pe care o avem noi pe o perioadă mai lungă de timp, ar trebui să fie lunar un cutremur de peste patru grade, ceea ce nu s-a întâmplat anul acesta, pentru că până acum au fost doar 6- 7, adică au fost ceva mai puţine. Cel mai mare din 2013 a fost cutremurul din 11 august cu o magnitudine de 4,5 grade, dar statistica este statistică şi se poate întâmpla să ai într-o lună şi trei cutremure peste patru (grade - n.r.). Sunt anumite fluctuaţii care apar în activitatea seismică şi mai multe mai mici care sunt de ordinul a 15 - 20 de cutremure pe lună", a mai arătat directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, Mircea Radulian.
Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richter s-a produs joi dimineaţa, la ora 7.06 (UTC - 4.06), în zona Giurgiu. Cutremurul a avut loc la o adâncime de nouă kilometri.
Localităţile cele mai apropiate de epicentru au fost Giurgiu (opt kilometri), Gorno Ablamovo (37 kilometri), Obretenik (41 kilometri), Vetovo (42 kilometri), Videle (45 kilometri).