Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Eu cred că nu trebuia să se arunce în Băsescu cu pâine. Cu pâine trebuia să se arunce în mine, în tine, în mai-ştiu-eu-cine, da’ nu în Băsescu, că Băsescu nu apreciază asemenea gesturi de generozitate, dom’ preşedinte e în stare să zică “păi bine, mă, cu pâine, d-asta, de un leu, v-aţi găsit s-aruncaţi? Cu d-aia de cinci lei şaişpatru, obţinută din grâu Spelta, de cea mai înaltă calitate, fără conservanţi şi afânători, ce-avea? Ce? Io nu merit pâine d-aia?”. În Băsescu trebuia să se arunce cu apă. Ăsta da mesagerul indignării!
Nici măcar cu cerneală, ca în Constantinescu. Aia se strică pe antelectoali, că ăştia apreciază să strici aşa ceva pe ei. Da’ cu pâine?!?
Mi-ar plăcea şi mie să iniţiez un demers de captatio benevolantiae al poporului român la Ţebea, dac-aş şti că s-ar arunca în mine cu pâine. Vă daţi seama că mi-aş face plinul, iar ce mi-ar rămâne aş băga la congelator, să n-arunc nimic, să nu dau nici măcar la raţele din IOR sau la lebedele din Cişmigiu. Mă întreb ce-a făcut stafful prezidenţial cu firimiturile de pâine culese de pe umerii marelui om de stat. Nu cred că le-a aruncat. Cred că le-a pus în punguţe şi le-a dus acasă, la cei dragi, să aibă ce să pună şi ei pe masă. Să nu zică nimeni c-au lipsit duminica de-acasă degeaba. Că ştiu eu sigur că nici ăştia n-o duc strălucit.
Şi revin. Pentru o calitate mai bună a pâinii de aruncat în preşedintele României, recomand Guvernului încurajarea agriculturii locale, prin fonduri alocate micilor întreprinzători, care să obţină cel mai bun grâu posibil, pentru cea mai bună pâine-de-aruncat-în-preşedinte posibil. De ce nu, chiar înfiinţarea brandului “pâine-pentru-aruncat-în-preşedinte”, oricare ar fi acesta, indiferent de vârstă, rasă, culoare, sex sau IQ, ca să nu se autosesizeze Oficiul Împotriva Discriminării sau cum e ăla.
Ca una preocupată de vremurile pe care le trece, mă întreb cu pseudo-îngrijorare dacă asemenea incidente au de gând să se mai repete asupra preşedintelui. Nu de alta, dar aş face toate demersurile să mă angajez gardă de corp la Cotroceni; asta după ce aş înregistra la OSIM vesta antipâine, prevăzută cu un coş cu tifon, în care să se strângă nepreţuita artilerie. M-aş îngriji eu însămi ca pâinea aruncată să fie recomandată de medici nutriţionişti de anvergură, iar dacă aş constata nereguli, mai mult ca sigur că l-aş căuta pe făptaşul antisocial şi i-aş pune pâinea-n braţe, bătându-i obrazul, fără pic de subtilitate: “de ce arunci cu pâine proastă-n mine, băi, animalule?”
