"De cinci ani pătimim la CEDO"

Câţiva tineri entuziaşti şi competenţi au reuşit în ultimii doi ani să câştige la CEDO 67 de procese şi să limiteze daunele care trebuie plătite la aproximativ 12 milioane de euro. Ei rămân însă cu gustul amar dat nu doar de condamnările la CEDO, cât mai ales de lipsa de reacţie a autorităţilor române în remedierea situaţiilor. Cel mai elocvent exemplu rămâne cel al proprietăţii.

Pentru a pregăti apărările statului român la CEDO, vreo 12 fete şi băieţi, fie avocaţi, fie magistraţi, nu mai apucă să-şi tragă sufletul muncind peste 12 ore pe zi în câteva birouri strâmte din clădirea Ministerului de Externe, unde funcţionează instituţia Agentului Guvernamental pentru CEDO. Media de vârstă a angajaţilor este de 29 de ani. Sunt, în majoritate, necăsătoriţi. Au lucrat în multe week-end-uri sau în zile de sărbătoare naţională ori religioasă, n-au avut timp să protesteze când a fost aşa-zisa grevă a magistraţilor şi nu i-au scos din ritm nici criza politică, nici cea economică, ba chiar au lucrat şi până la 05:00 dimineaţa, după cum ne-a mărturisit într-o discuţie mai veche magistratul Horaţiu Răzvan Radu. Şi asta deoarece lor le face agenda nu Guvernul, nici Parlamentul, ci chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

VĂZUTĂ CA O A PATRA INSTANŢĂ
"Din toate plângerile care sunt la CEDO împotriva statului român, aproximativ 3% se transformă în condamnări, iar restul de 97% sunt respinse de un comitet de trei judecători, pentru că nu îndeplinesc condiţiile de admisibilitate. Acestea sunt în general cereri ale unor cetăţeni care nu înţeleg rolul CEDO. Ei merg la Curte şi cer inclusiv drept de pensie, ei privesc Curtea ca şi când ar fi o a patra instanţă. Ori rolul Curţii este să analizeze dacă o dispoziţie legală, o practică administrativă, o practică interinstituţională, o hotărâre judecătorească sunt sau nu compatibile cu drepturile şi libertăţile garantate de Convenţie. Atât şi nimic mai mult. CEDO nu poate analiza nici dosarele pe fond şi nici nu procedează la o nouă judecare a cauzei", ne-a declarat agentul guvernamental Horaţiu Răzvan Radu.

12 MILIOANE DE EURO, DESPĂGUBIRI
Cererile sunt atât de multe, încât anul trecut au revenit peste 200 de dosare pe cap de angajat. La sfârşitul anului  trecut erau înregistrate peste 2.500 de dosare. "CEDO nu e interesată de crize ori dacă Guvernul şi Parlamentul îşi fac treaba, ci e interesată dacă tu, agentul guvernamental, îţi faci datoria. Avem deja agenda făcută până în aprilie şi trebuie să răspundem Curţii. Dacă nu răspundem Curţii, atunci pierdem cazul pentru că nu ne-am apărat şi primim o condamnare, or nu ne permitem aşa ceva", ne-a declarat agentul guvernamental. "De înţelegerile amiabile tot noi ne ocupăm. De regulă, până să prezentăm apărările, Curtea ne dă un termen în care putem să ne înţelegem cu părţile. Şi pentru negociere trebuie să cunoşti foarte bine dosarul şi jurisprudenţa CEDO. Am încheiat 150 de înţelegeri amiabile în ultimii doi ani şi am fost în situaţia de a negocia chiar şi pentru una-două sute de euro, că nu te poţi juca cu banul public.

REACŢIE ZERO
Agentul guvernamental consideră că principala soluţie pentru evitarea condamnării României la CEDO este rezolvarea problemelor instituţionale care determină pierderea proceselor. Horaţiu Răzvan Radu spune că a tot sesizat diverse instituţii cu deficienţe, dar nu întotdeauna au apărut măsuri. Unele n-au reacţionat deloc.

"Principalele probleme pentru care suntem condamnaţi la CEDO sunt cele care vizează proprietatea. Cam de cinci ani carenţele sunt aceleaşi: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, duratele excesive ale procedurilor judiciare. avem probleme cantitative, mai puţin calitative. Or, dincolo de gustul amar pe care ţi-l dă o condamnare la CEDO, practic Curtea te obligă să faci reformă, să modifici, să schimbi. Trebuie să vină mecanismul instituţional, legislativ, administrativ să prevină ca o încălcare similară viitoare să se mai producă. În materia proprietăţii sunt atâtea probleme şi de cinci ani încă nu se modifică nimic. E cel mai elocvent exemplu, pentru că din această cauză pătimim cel mai mult la CEDO, avem un număr mare de condamnări şi plătim sume mari de bani. Pe baza recomandărilor CEDO, noi am dat direcţii în ce sens ar trebui să se facă modificările, în repetate rânduri." Întrebat dacă s-a implementat vreuna dintre recomandările pe proprietate, agentul guvernamental a răspuns: "Vi se pare că am scăpat de condamnările la Curte din cauza proprietăţilor? Vi se pare că problema proprietăţii e rezolvată în România? Hmmm... Nu s-a rezolvat nimic."

Nuţu Cămătaru, despăgubit cu 3.200 de euro
CEDO a pronunţat ieri o hotărâre prin care a condamnat statul român pentru încălcarea articolului 6, alineatul 1 din Convenţie, în cazurile Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, şi Bogdan Constantin, referitor la dreptul la un proces echitabil desfăşurat într-un timp rezonabil. Potrivit site-ului oficial al CEDO, instanţa a stabilit ca Nuţu Cămătaru să fie despăgubit cu 3.200 de euro (din suta de mii cerută), iar Bogdan Constantin cu 3.000 de euro. Cei doi au dat în judecată statul român arătând că durata procesului în care au fost judecaţi a fost prea mare. Aproape zece ani, în care cazul a fost judecat şi rejudecat, amânat din lipsă de procedură şi reconstituit după ce s-au pierdut nişte documente. Condamnarea de şase ani de închisoare, pentru tâlhărie şi încălcarea proprietăţii private, a devenit definitivă abia la 29 iulie 2004, la Curtea de Apel Bucureşti.