Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE 12.04.2012 / 12:20
Doar 11,5% din cererile fostilor proprietari au fost solutionate prin restituire in natura
Autoritatile au dat solutii de restituire in natura pentru doar 23.382 de cazuri din cele 202.114 cereri de recuperare a proprietatilor preluate abuziv de comunisti, numai in cazul a 17.351 solicitari fiind vorba exclusiv de restituire in natura, adica sub 10% din total.
Pentru 5.743 de situatii s-a aplicat restituirea in natura si in bani, iar pentru 288 de cazuri s-a procedat la restituirea in natura si compensare, astfel ca totalul despagubirirea in natura reprezinta 11,5% din cererile depuse.
Datele publicate de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) pentru finele anului 2011 arata un esec total al procesului de restituire, in conditiile in care este vorba de o perioada de szece ani de la aparitia Legii 10/2001.
Astfel, circa 122.150 de solicitari, adica mai mult de jumatate dintre cererile de restituire, au fost respinse, redistribuite sau pur si simplu nesolutionate.
Din aceasta categorie cele mai multe cereri sunt inca nesolutionate, in numar de 53.114, iar alte 23.489 au fost redirectionate.
De asemenea, un procentaj foarte ridicat il reprezinta cererile respinse, si care cel mai probabil se afla pe rolul instantelor de judecata.
Intarzierea in solutionare a fost cauzata in primul rand de lipsa oricaror sanctiuni pentru functionari si autoritati, inclusiv in cazul in care fostii proprietari au obtinut in instanta si despagubiri pentru lipsa de folosinta.
Solutia cea mai raspandita a fost restituirea in echivalent, preferata mai ales de cei care cumparau drepturi litigioase si urmareau lichiditati immediate. Restituirea in echivalent s-a aplicat pentru 53.602 cereri de despagubire, adica un sfert din total, ceea ce justifica intr-un fel si suma mare pe care statul a platit-o pana in prezent.
Paradoxal apare, in aceste conditii, propunerea din proiectul de act normativ prin care se intentioneaza eliminarea restituirii in natura, singura varianta prin care de fapt bugetul statului sau datoria publica nu sunt afectate.
Despagubirile pentru imobilele nationalizate vor fi platite de stat fostilor proprietari in limita a doar 15% din valoarea reala a bunului, pe o perioada esalonata intre 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decadere si stabilit la maximum 90 zile.
Modificarile sunt avansate de Guvern intr-un proiect de lege, care urmeaza sa fie lansat in dezbatere publica si, ulterior, transmis Parlamentului.
"Despagubirile vor fi esalonate in transe egale, anual. Suma care va fi alocata pe an este de 531 milioane lei, atat isi permite statul sa aloce, s-a avut in vedere in primul rand strategia fiscal-bugetara", a declarat, la Guvern, presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRM), Dorina Danielescu.
Proiectul mai prevede ca vor fi eliminate masurile reparatorii prin restituirea in natura a proprietatii solicitate sau compensarea cu alte bunuri ori servicii sau restituirea pe alt amplasament, fiind acceptata doar plata despagubirilor in conditiile acestui proiect de lege.
Conform documentului, despagubirile pentru imobile nationalizate vor fi platite in transe egale, anuale, esalonat, pe o perioada de 10 ani si actualizate doar cu ultimul indice al preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica, in raport cu indicele preturilor de consum stabilit la data emiterii titlului de plata.
Sumele prevazute in hotararile judecatoresti definitive si irevocabile si in titlurile de despagubire eliberate de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, emise sau, dupa caz, pronuntate pana la data intrarii in vigoare a noii legi si neexecutate, vor fi achitate esalonat pe o perioada de 12 ani, tot in transe anuale, egale. Despagubirile pentru cetatenii romani prejudiciati prin confiscarea bunurilor in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta vor fi platite e?alonat tot pe o perioada de 12 ani, in transe anuale, egale.
Guvernul vrea eliminarea despagubirilor in natura pentru casele nationalizate si limitarea despagubirilor banesti la 15% din valoarea imobilelor
Despagubirile pentru imobilele nationalizate vor fi platite de stat fostilor proprietari in limita a doar 15% din valoarea reala a bunului, pe o perioada esalonata intre 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decadere si stabilit la maximum 90 zile.
Modificarile sunt avansate de Guvern intr-un proiect de lege, care urmeaza sa fie lansat in dezbatere publica si, ulterior, transmis Parlamentului.
"Despagubirile vor fi esalonate in transe egale, anual. Suma care va fi alocata pe an este de 531 milioane lei, atat isi permite statul sa aloce, s-a avut in vedere in primul rand strategia fiscal-bugetara", a declarat, la Guvern, presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRM), Dorina Danielescu.
Proiectul mai prevede ca vor fi eliminate masurile reparatorii prin restituirea in natura a proprietatii solicitate sau compensarea cu alte bunuri ori servicii sau restituirea pe alt amplasament, fiind acceptata doar plata despagubirilor in conditiile acestui proiect de lege.
Pentru depunerea dosarului de despagubire va fi stabilit un termen de decadere de 60 zile, care va putea fi prelungit doar o singura data, cu maximum 30 zile. Dupa expirarea acestui termen se pierde dreptul de a mai depune un astfel de dosar.
Vor fi introduse termene limita, de 12 luni, 24 luni si 48 luni, in functie de numarul cererilor inregistrate, pana la care unitatile locale si cele centrale trebuie sa finalizeze intregul proces de retrocedare a proprietatilor.
"In ceea ce priveste Legea 1/2009, cunoscuta si sub numele "Legea Voiculescu", indiferent de cauza anularii contractelor de vanzare-cumparare, se propune ca, pentru asigurarea unui tratament egal, chiriasului sa i se restituie pretul platit, actualizat cu indicele pretului de consum, si nu la valoarea de piata, aceasta fiind inechitabil fata de restul proprietarilor pentru care se propune limitarea despagubirilor", a aratat seful ANRP.
Danielescu a mai aratat ca atributiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor vor fi modificate semnificativ, prin sporirea competentelor in vederea exercitarii unui veritabil control administrativ-jurisdictional prin validare sau invalidare, in tot sau in parte, a propunerilor de acordare a despagubirilor formulate de catre unitatile detinatoare, in situatia in care aceasta apreciaza ca persoana respectiva nu are dreptul la acordarea despagubirilor. Va fi eliminat avizul de legalitate exercitat de catre prefecturi, coroborata cu sporirea atributiilor Comisiei Centrale, ceea ce, in opinia Guvernului, va urgenta procesul de restituire si va scurta circuitul administrativ al dosarelor.
Guvernul a sustinut ca aceste modificari se bazeaza pe principiul "predictibilitatii, echitatii si transparentei", pe considerentul ca toti proprietarii vor primi despagubiri in mod echitabil.
Intrebat de jurnalisti daca principiul echitatii mai este valabil in conditiile in care alti proprietari au primit deja despagubiri substantiale, seful ANRP a aratat ca aceasta a fost vointa legiuitorului incepand cu 2005.
"Asa au stiut alte guverne sa rezolve aceasta chestiune", a intervenit la aceasta intrebare si purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu.
El a aratat ca problema retrocedarii este una complicata, care va starni controverse, si ca Executivul este constient de toate "frustrarile si nemultumirile" pe care le poate genera noua lege, dar ca trebuie vazut contextul economic in care Guvernul incearca sa rezolve problema proprietatii.
Suciu a sustinut totodata ca Guvernul a prezentat vicepresedintelui CEDO, aflat la Bucuresti in urma cu doua saptamani, acest proiect de lege, si ca exista un acord de principiu din partea acestuia privind principiile solutiei propuse.
Intrebat daca se teme de noi procese la CEDO urmare a legii propuse, presedintele ANRP, Dorina Danielescu, a aratat ca tocmai CEDO a statuat ca o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci cand nu este justificata "in mod obiectiv si rezonabil".
Modificarile sunt avansate de Guvern dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut Romaniei ca in termen de 18 luni sa adopte o noua lege pentru despagubirile legate de imobilele nationalizate in comunism, termen care expira in luna iulie a acestui an.
Guvernul a decis, la mijlocul lunii martie, sa suspende pentru sase luni emiterea titlurilor de despagubire pentru proprietatile nationalizate de regimul comunist.
Purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, spunea atunci ca masura este necesara pentru "consolidarea" cadrului normativ necesar aplicarii legislatiei in domeniu si reprezinta rezultatul unui audit intern, al hotararii CEDO de rezolvare a problemei restituirilor in maximum 18 luni, termen care expira in luna iulie, si al faptului ca statul mai detine putine actiuni la Fondul Proprietatea.
Premierul Mihai Razvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate in cadrul auditului realizat la Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor, unde peste 80% din dosarele solutionate pe fond funciar nu aveau atasate certificatele de mostenitor, conform unei verificari efectuate de Ministerul Finantelor.
Titlurile de despagubire sunt certificate emise de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, in numele statului, care incorporeaza drepturile de creanta ale detinatorilor asupra statului roman corespunzator despagubirilor acordate. Acestea pot fi valorificate prin conversie in actiuni emise de Fondul Proprietatea sau prin preschimbarea in titluri de plata.
In prezent, statul mai detine, prin Ministerul Finantelor, doar 2,66% din actiunile Fondului Proprietatea, insa mai poate acorda despagubiri doar 0,04% din titlurile FP. Un pachet reprezentand 2,62% din actiunile Fondului este blocat la Depozitatul Central deoarece statul a subscris titlurile, dar nu a participat cu aport in actiuni la alte companii.
Fondul Proprietatea este o societate de investitii de tip inchis, infiintata in 2005 pentru despagubirea persoanelor ale caror proprietati au fost confiscate abuziv de statul comunist si sunt imposibil de retrocedat in natura. Din martie 2008 a fost permisa vanzarea actiunilor Fondului Proprietatea, iar in ianuarie 2011 societatea a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti.
In prezent, persoanele fizice romane mai detin doar 30,6% din actiunile Fondului Proprietatea, in timp ce firmele din Romania au 9,56%. Investitorii straini au ajuns cei mai mai actionari prin achizitiile realizate incepand din martie 2008 si mai vizibil dupa listarea la Bursa. Investitorii institutionali straini detin 46,87% din titluri, iar actionarii persoane fizice nerezidente au 8,57%.
Citește pe Antena3.ro
