EXCLUSIV: Câinii fără stăpân, punct şi de la capăt

Sorin Oprescu vrea ca, în patru ani, numărul  câinilor vagabonzi să se reducă la o treime

În Bucureşti avem în jur de 64.000 de maidanezi. Este singura capitală europeană care are în “cartea de vizită” această performanţă. Japonia are o alertă oficială în privinţa câinilor maidanezi din capitala noastră. Un subiect sensibil, care pentru unii a devenit o problemă de suflet, fără soluţii reale, iar pentru alţii s-a transformat în idee de business. Primarii generali ai Bucureştiului nu au reuşit să vină cu soluţii concrete. Traian Băsescu începea, în timpul mandatului său, eutanasierea maidanezilor. O campanie foarte controversată! La final, după ce 141.000 de câini au fost eutanasiaţi, Bucureştiul a rămas cu 70.000 de câini. Practic, a fost tratat simptomul, dar nu şi cauza. La sfârşitul campaniei, Bucureştiul avea aceeaşi cifră din anii ’90!

În timp ce numărul câinilor fără stăpân a crescut constant, numărul agresiunilor a avut o evoluţie incredibil de bruscă. Numai anul trecut, spun oficialităţile, Institutul Balş a întregistrat 16.000 de cazuri de muşcături, dintre care 12.000 în Bucureşti. O cifră cu 22% mai mare decât cea din 2011.

De mai bine de o săptămână, proiectul privind sterilizarea câinilor fără stăpâni, aflat pe site-ul Primăriei Generale, a trezit cel mai mare interes din istoria dezbaterilor publice. Este sterilizarea o soluţie? Îşi fac ONG-urile treaba? Câte dintre ele sunt un real sprijin în această chestiune? Locuitorii Capitalei consideră că maidanezii de pe străzile Bucureştiului sunt în mediul lor natural? Ar adopta 64.000 de bucureşteni tot atâţia câini, din dragoste pentru animale? S-ar rezolva în acest fel situaţia? Şi totuşi ce facem? O capitală europeană are pe străzi 64.000 de câini fără stăpân.

Date concrete

Studiul care a stat la baza proiectului privind sterilizarea maidanezilor arată că în Bucureşti avem 120 de haite periculoase. Între zonele cu probleme se numără cele mai mari parcuri din Capitală, zona Fizicienilor, Constructorilor, Candianu Popescu, Lujerului. Studiul a mai indicat faptul că hrănirea câinilor fără stăpân pe domeniul public duce la formarea de haite. În haită, potenţialul agresiv al câinelui se triplează. Dacă tot vorbim despre cifre, Bucureştiul acumulează în jur de opt-nouă tone de excremente pe zi. Spre comparaţie, o furtună aduce patru-cinci tone de praf într-o zi. Potrivit studiului, avem 227 de câini pe kilometru pătrat şi o medie de 3,86 câini la suta de locuitori.

Soluţiile municipalităţii

În campania electorală, Sorin Oprescu a promis că se va ocupa de problema câinilor maidanezi. 92% dintre locuitorii Capitalei au spus, în sondajele de campanie, că problema cea mai mare a administraţiei publice este aceea a câinilor fără stăpân. Proiectul privind sterilizarea câinilor fără deţinător vine cu soluţii concrete. Va fi supus votului Consiliului General în luna mai. Până atunci, cerinţele bucureştenilor sunt analizate, iar cele constructive vor fi incluse în proiectul final. Ce soluţii propune Primăria Generală?

În primul rând, nimeni nu va mai avea voie să se atingă de câinii fără stăpân după bunul plac, în afara Primăriei Capitalei. Fie el ONG sau persoană fizică. Dacă există doritori, se vor semna protocoale stricte. Nimeni nu va mai folosi câini în interes economic, pentru obţinerea fondurilor generoase, fără respectarea normelor. Toţi câinii vor fi monitorizaţi după sterilizare. Fiecare câine în parte va avea propria identitate: vârstă, culoare, rasă, probleme. Seria microcipului va fi introdusă în baza de date a Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA). Câinii fără deţinător vor avea şi crotaliu. Acesta va indica deparazitarea şi sterilizarea.

Strategia campaniei

ASPA a împărţit Bucureştiul în 178 de zone de intervenţie, folosind toate barierele naturale şi artificiale. Se vor captura, steriliza, identifica, înregistra, deparazita şi reteritorializa toţi câinii. Pentru această activitate se alocă 80% din resurse, restul de 20% fiind folosite pentru petiţii urgente, respectiv zonele cu haite, câini agresivi sau bolnavi. Toţi câinii, după protocolul de mai sus, şi mai ales câinii care nu prezintă risc pentru comunitate, devin câini comunitari. Câinii cu risc, în funcţie de evaluare, pot fi adoptaţi de doritori prin completarea unui formular de adopţie şi plata unei taxe de 170 RON.

Cu aceste măsuri, în patru ani, numărul câinilor fără deţinător va scădea simţitor, la sub 20.000 de câini. Implicit, şi numărul incidentelor se va reduce semnificativ.

Celelalte trei reglementări propuse, care vin la pachet cu cea privind sterilizarea câinilor, susţin din punct de vedere operaţional proiectul de gestionare a câinilor fără stăpân.
 
Interviu

“Proiectul privind sterilizarea a avut cea mai mare dezbatere din istorie!”

Răzvan Băncescu este cel care va coordona acţiunea de sterilizare. A acceptat să răspundă unor întrebări, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional:

J.N.: V-aţi ocupat de acest proiect. Când va începe sterilizarea câinilor fără deţinător?

R.B.: Vom demara acţiunea în luna iulie. Spun iulie, pentru că, la momentul în care vom începe, trebuie să avem absolut toate  reglementările aprobate şi implementate. Proiectul a avut cea mai mare dezbatere din istorie! Acest fapt nu face decât să mă bucure, pentru că vom găsi, împreună cu locuitorii Bucureştiului, soluţii concrete. Vă asigur că suntem deschişi la soluţii, dar şi foarte hotărâţi.

J.N.: Cât timp v-a luat să veniţi cu acest proiect?

R.B: A fost ceva muncă. Numai studiile pe teren au durat opt luni. Este un proiect care implică multă responsabilitate.

J.N.: Cum aţi ajuns să vă ocupaţi de acest proiect?

R.B.: Eu am fost voluntar în campania lui Sorin Oprescu. Am mers pe teren cu el şi am observat că 92% dintre bucureşteni sunt îngrijoraţi de problema câinilor fără deţinător. Dincolo de costul întreţinerii, oamenii aveau această întrebare: ce facem cu câinii? Mi-a plăcut faptul că Sorin Oprescu şi-a asumat această situaţie şi că doreşte remedierea ei. Eu m-am oferit să vin cu un proiect cap-coadă, mizând şi pe suţinerea Consiliului General. Ştim că, în anii trecuţi, consilierii au refuzat orice soluţie pe această temă, dar nu au ezitat să o folosească în campania electorală, punând poze cu câini agresivi în staţiile de metrou. Îmi doresc să avem societatea civilă alături, să colaborăm în mod constructiv şi să facem ceva concret.

J.N.: De unde veniţi, mai exact?

R.B.: Vin din mediul privat.

J.N.: Domnule Băncescu, îl cunoşteaţi de mult pe Sorin Oprescu?

R.B.: În calitate de consultant pe management, am colaborat cu mai multe companii care ofereau servicii din zona medicală, iar mulţi dintre colaboratorii mei îl cunoşteau bine pe Sorin Oprescu. În acest context, m-am oferit voluntar în campanie şi m-am apropiat de primarul general. M-am oferit să îl sprijin în problema câinilor fără stăpân. Cred cu tărie că Bucureştiul are nevoie să ducă acest proiect la capăt. Nu e normal ca o capitală europeană să aibă drept etichetă câinii fără stăpân.