Se vor folosi drone pentru a se detecta orice mică modificare a incintelor - nu doar case construite fără autorizație, ci și mici construcții provizorii, precum grajduri, șoproane, cotețe, magazii, garaje sau chiar poteci betonate din propria curte. Pentru toate acestea, primăriile vor stabili cuantumul amenzilor - toate fiind peste 1.000 de lei -, dar vor crește și impozitele. Mai mult, legea include aplicarea retroactivă, cu începere din anul 2001, deși principiul retroactivității este exclus de legislația românească. Prin această modificare, toți cei care au făcut sau vor face în viitor lucrări neautorizate în propriile gospodării vor fi la mâna primarilor - fiind folosiți mai ales la alegerile locale și parlamentare.
Legislația românească a fost foarte permisivă în privința construirii fără autorizație a caselor sau a unor cotețe, șoproane, grajduri și garaje în propria gospodărie. Foarte mulți români și-au făcut astfel de modificări în gospodării fără autorizație de la primărie, iar pentru construcțiile considerate provizorii, care nu necesită fundație, nu a fost nevoie de autorizație de construire.
După 1990 s-au construit și case cu fundație pentru care s-a luat ulterior autorizație, intrându-se în legalitate cu o amendă nesemnificativă. Iar românii care locuiesc în mediul rural sunt obișnuiți să-și ridice diverse mici construcții - cotețe, șoproane etc. - fără a mai cere autorizație de la primărie. Acest aspect a fost speculat electoral, foarte mult timp, iar prin modificarea legislativă care urmează, amenzile uriașe vor curge, iar abuzurile primarilor vor fi încurajate, mai ales în relația edililor cu cetățenii care nu-i votează.
„Sunt consilier local de 15 ani. Este o cutumă pe care o știu foarte bine cei de la guvernare, pentru că așa au câștigat alegerile, cu ajutorul primarilor lor. Foarte mulți au construcții ilegale și în România e o obișnuință. Această obișnuință a fost întreținută, mulți ani, chiar de primari, în schimbul garantării voturilor. Oamenii merg la primar și primarul îi îndeamnă pe toți să-și construiască ce vor, fără autorizație, apoi merge el din casă-n casă, în campania electorală, dar nu pentru a le da pliantele tipărite de partid, ci pentru a le aminti că au construit ilegal și dacă nu votează „cu cine trebuie” vor primi amenzi și vor fi obligați să-și dărâme construcțiile ilegale. La noi în comună, oamenii au primit și materiale de construcții de la primărie, gratis, pentru garaje, cotețe sau ce și-au mai făcut. Toată lumea face asta, la țară. Apoi trebuie să-l susțină pe primar, iar la parlamentare votează partidul pe care-l indică primarul. Cum sunt aproape 90% în situația asta, oamenii sunt gospodari, își amenajează tot timpul câte ceva, unii au mai ocupat și terenuri care sunt ale primăriei, iar până acum au știut că sunt lăsați în pace. Nici nu vor înțelege ce li se-ntâmplă, când vor primi amenzi”, a explicat, pentru Jurnalul, un consilier local din mediul rural.
Teoretic, noua lege ar trebui să elimine acest șantaj electoral, dar, așa cum e scrisă, nu face decât să introducă o nouă formă de abuz al autorităților locale în relația cu cetățenii. Prin cuantumul amenzilor, primarii vor căpăta și mai multă putere în determinarea votului, întărindu-și poziția în relația cu locuitorii comunelor pe care le administrează. Toți vor depinde de decizia edilului, pentru orice mică modificare din gospodărie sau pentru cuantumul amenzii, în cazul în care au construcții fără autorizație, astfel încât noua lege întărește relația de subordonare politică.
O absurditate juridică: se aplică retroactiv
Pe lângă faptul că modificarea legislativă inițiată de Guvern impune obținerea autorizației de la Primărie pentru orice mică modificare - iar astfel deschide calea spre o serie nesfârșită de abuzuri -, legea este concepută astfel încât să se aplice retroactiv, pentru toate construcțiile de după anul 2001, ceea ce este o aberație, din punct de vedere juridic. Modificările se referă inclusiv la creșterea valorii de impozitare.
Astfel, o parte din proiectul de modificare legislativă se referă la art. V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: la art. 460, după alineatul (10) se introduc două noi alineate - alineatul (11) și alineatul (12) -, cu următorul cuprins: „(11) Pentru lucrările realizate cu autorizație de construire, valoarea de impozitare se calculează în raport cu informațiile cuprinse în anexa la cererea pentru emiterea autorizației de construire și/sau proiectul anexat la autorizația de construire. (12) Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării”.
Prelungirea autorizației și recepția parțială
Se mai modifică și art. 461, pentru a se încasa impozit pe clădiri înainte ca acestea să fie finalizate - prin introducerea unui nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „Impozitul pe clădiri stabilit potrivit alin. (1) se datorează și pentru clădirea edificată: a) cu autorizație de construire al cărui termen de valabilitate nu a expirat, însă persoanele împuternicite ale autorității executive constată până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior finalizarea clădirii și/sau folosirea acesteia, chiar dacă nu a fost întocmit procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor; b) cu autorizație de construire al cărui termen de valabilitate a expirat, iar proprietarul nu a solicitat prelungirea autorizației de construire și nici nu a notificat autoritatea emitentă a autorizației de construire cu privire la imposibilitatea terminării în termenul de valabilitate, dacă termenul respectiv a expirat până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior; c) fără autorizație de construire, iar compartimentul de urbanism sau persoana desemnată prin dispoziție a primarului constată până la 31 decembrie, inclusiv, a anului anterior edificarea integrală sau parțială a clădirii și/sau folosirea acesteia”.
În același articol se mai introduce și „recepția parțială” a unei construcții, astfel încât să se poată impozita înainte de a se finaliza - la alineatul (3), litera c): „pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Declararea clădirilor în această situație, se realizează în baza unui proces-verbal de recepție parțială, care să ateste stadiul fizic de execuție, între proprietar și executant, care se întocmește obligatoriu la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. În cazul lucrărilor executate în regie proprie, proprietarul are obligația să notifice autoritatea executivă pentru a participa la întocmirea procesului-verbal de recepție parțială”.
Aceeași lege introduce și majorarea automată a impozitului, în cazul în care proprietarul omite să o declare la primărie, pentru impozitare - iar impozitul se încasează indiferent dacă respectiva construcție este ridicată cu autorizație sau fără: la art. 461, alineatul (4), se modifică și va avea următorul cuprins: „Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii, de către proprietar, valoarea impozitului se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere, calculat după expirarea termenului prevăzut la alin. (2). Majorarea se aplică pentru anul fiscal pentru care se stabilește impozitul”.
Gospodarii vor fi spionați cu tehnologii de ultimă generație
Cuantumul amenzilor pornește de la 1.000 de lei, pentru construcții fără autorizație, dar dacă autorizația de construire există și nu este respectată, amenda pleacă de la 5.000 de lei, iar primarul stabilește cuantumul. Pentru a se detecta construcțiile fără autorizație, fie că sunt case sau mici construcții provizorii, românii vor fi verificați permanent.
Spionajul în sat se va face conform noii legi, cu oameni și drone, printr-o modificare la art. 461 după alineatul (9), cu introducerea alineatului (91): „În vederea identificării clădirilor edificate cu sau fără autorizație de construire și neînscrise în evidențele fiscale, autoritățile administrației publice locale efectuează inspecții atât pe teren, prin inspectori, privind disciplina în construcții sau inspectori fiscali, cât și pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie sau prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone), putând solicita și date și informații de la Centrul Național de Cartografie. Folosirea dronelor se face cu avizul instituțiilor care asigură respectarea drepturilor garantate inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Imaginile obținute pot fi utilizate ca probe pentru aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții, în condițiile legislației privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și pentru impunerea din oficiu a clădirilor în condițiile prevederilor art. 7, art. 106 și art. 107 din Legea nr. 227/2015 privind codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare”.
Nu scapă de amenzi nici primarii sau președinții CJ
Aceeași lege crește cuantumul amenzilor pentru construcții, prin modificarea, la art. VII al Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, stabilind amenzi între 1.000 și 5.000 de lei, dar și sancțiuni pentru primarii și președinții de consilii județene care nu se vor conforma. În acest fel, edilii nu vor mai putea închide ochii atunci când se vor găsi construcții ilegale, ci vor fi obligați să aplice amenzile uriașe, prevăzute de lege - chiar și propriilor votanți.
Amenzile și impozitele se vor aplica inclusiv lucrărilor publice, chiar și în cazul în care acestea nu sunt finalizate în termenul prevăzut în contract, fiind introduse și pentru acestea recepțiile parțiale și sancțiuni pentru primari și președinți CJ.
Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, din 7 august 2025, în procedură de transparență decizională pentru viitoarea Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Proiectul este descris ca fiind inițiat pentru reglementarea instituirii unor măsuri fiscal-bugetare şi având drept scop „creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, în vederea consolidării sustenabilității financiare a României, prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creșterea veniturilor, astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”.
Se mai precizează că actul normativ a fost conceput pentru „încadrarea în ținta de deficit bugetar, prin diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, și respectiv, prin creșterea veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale” - adică prin taxe și impozite majorate și prin amenzi uriașe care li se aplică celor numiți, în termeni populari, „gospodari”.


