x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Hoții jafului de la Muzeul Drents, condamnați la închisoare după furtul tezaurului dacic: artefacte neprețuite recuperate parțial

Hoții jafului de la Muzeul Drents, condamnați la închisoare după furtul tezaurului dacic: artefacte neprețuite recuperate parțial

de Redacția Jurnalul    |    05 Iun 2026   •   20:30
Hoții jafului de la Muzeul Drents, condamnați la închisoare după furtul tezaurului dacic: artefacte neprețuite recuperate parțial
Ministrul Culturii/Furtul a avut loc în luna ianuarie 2025

Trei dintre autorii jafului de la Muzeul Drents au fost condamnați la închisoare după furtul unor artefacte dacice de patrimoniu. O parte dintre comori a fost recuperată, însă una dintre brățări rămâne dispărută.

Hoții jafului de la Muzeul Drents condamnați la 47 de luni de închisoare

Trei dintre autorii jafului comis la Drents Museum au fost condamnați la câte 47 de luni de închisoare, potrivit unei decizii anunțate vineri de instanța olandeză. Tribunalul districtual din Olanda de Nord a motivat hotărârea prin gravitatea deosebită a faptei, subliniind că natura infracțiunii justifică o pedeapsă privativă de libertate consistentă.

Cazul a atras atenția internațională după ce din expoziția dedicată civilizației dacice au fost sustrase piese de patrimoniu de o valoare istorică excepțională.

Jaful spectaculos din ianuarie 2025

Furtul a avut loc în luna ianuarie 2025, când trei bărbați — Douglas W., Bernhard Z. și Jan B. — alături de un al patrulea complice, au pătruns în muzeu și au furat artefacte dacice expuse în cadrul expoziției „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”.

Printre obiectele vizate s-au aflat piese de tezaur de o importanță majoră pentru istoria României, inclusiv obiecte de aur și argint asociate civilizației dacice. Atacul a fost extrem de violent, hoții folosind o bombă artizanală și un baros pentru a pătrunde în incinta muzeului, potrivit imaginilor de securitate analizate de anchetatori.

Reacții din România: „relicve ale memoriei noastre istorice”

După confirmarea furtului, autoritățile și reprezentanții muzeelor din România au reacționat ferm. Cornel Constantin Ilie, directorul interimar al Muzeul Național de Istorie al României, a descris obiectele ca fiind esențiale pentru identitatea culturală a țării, afirmând că acestea reprezintă „relicve ale memoriei noastre istorice, moștenirea unei civilizații care continuă să ne definească”.

Declarația a evidențiat impactul emoțional și simbolic al furtului, dincolo de valoarea materială a obiectelor.

Recuperarea parțială a comorilor

Investigația a dus ulterior la recuperarea coifului și a mai multor brățări dacice, după ce doi dintre suspecți au colaborat cu procurorii. Aceștia au oferit informații esențiale în schimbul unei posibile reduceri a pedepsei.

Totuși, una dintre brățări rămâne în continuare dispărută, iar autoritățile continuă căutările pentru recuperarea completă a tezaurului.

Instanța a reținut că artefactele erau asigurate pentru suma de 5,7 milioane de euro, însă a subliniat că valoarea reală este imposibil de cuantificat. În motivarea deciziei se arată că „aceasta este doar o cifră, în timp ce importanța și valoarea unor obiecte ca acestea nu pot fi exprimate în bani. Ele sunt, în sensul literal al cuvântului, neprețuite”.

Cazul rămâne unul dintre cele mai mediatizate furturi de patrimoniu din ultimii ani în Europa, atât prin modul de operare al hoților, cât și prin valoarea simbolică a obiectelor furate. Deși o parte dintre artefacte au fost recuperate, ancheta nu este complet încheiată, iar dispariția unei piese continuă să ridice semne de întrebare.

Mediafax

 

×