La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost de 19.043,2 mii persoane, în scădere cu 24,4 mii persoane față de 1 ianuarie 2024.
Principala cauză a scăderii este sporul natural negativ, diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților, care a fost de -100,9 mii persoane. În paralel, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, cu +71,3 mii persoane, însă acesta nu a reușit să compenseze pierderea naturală.
Totodată, 5.166 nașteri înregistrate tardiv la oficiile de stare civilă au fost incluse în calculul populației rezidente.
Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează, indicele de îmbătrânire crescând de la 125,8 la 1 ianuarie 2024 la 131,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (sub 15 ani) la începutul anului 2025.
Ponderea populației de 65 ani și peste a urcat la 20,3%, față de 20,0% în 2024, în timp ce procentul populației tinere (0–14 ani) a scăzut de la 15,9% la 15,4%.
Raportul de dependență demografică — numărul persoanelor tinere și vârstnice la 100 persoane adulte — a scăzut ușor, de la 56,1 la 55,6.
Populația rezidentă din mediul urban a fost de 9.770,4 mii persoane, în scădere cu 1,3% față de 2024.
Populația feminină a scăzut la 9.752,6 mii persoane, cu 0,4% mai puțin decât în anul precedent.
România a continuat să fie o țară de imigrare, cu un sold pozitiv al migrației internaționale de +71,3 mii persoane în 2024.
Bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (53,3%), cât și al imigranților (64,5%).
Totuși, acest flux migrator nu a compensat pierderea naturală de populație, iar scăderea totală a populației rezidente rămâne evidentă.
„Având în vedere influența conjugată a sporului natural negativ, a soldului migrator pozitiv și a nașterilor înregistrate tardiv, populația rezidentă a României continuă să fie în scădere față de anul precedent”, concluzionează INS.
(sursa: Mediafax)



