Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Când vorbesc despre tortură, deținuții din România se referă la condițiile improprii pentru viață, din penitenciare, nu la faptul că sunt maltratați de gardieni. La același tip de tortură sunt supuși, în egală măsură, angajații penitenciarelor, care sunt obligați să muncească în condiții de mizerie. Deosebirea între cele două categorii, cei închiși și cei care trebuie să-i păzească, este faptul că angajații pleacă din penitenciar la finalul programului și se pot spăla, pot dormi la o temperatură adecvată și pot mânca decent, ceea ce nu pot face mulți dintre cei încarcerați.
Anual plătim peste un milion de euro deținuților care câștigă procese împotriva statului român la CEDO, invocând condițiile de mizerie în care sunt obligați să trăiască. Ministerul Justiției condus de Raluca Prună a propus un proiect de reducere a pedepselor cu 10% pentru toți condamnații încarcerați în penitenciare supraaglomerate. „Pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, trei zile din pedeapsă”, a explicat Prună. Aceasta este însă o soluție pentru a nu se mai plăti daune, nu pentru a rezolva problemele din sistem. Proiectul, care ar trebui să modifice legea executării pedepselor, a fost până ieri în dezbatere publică, iar votul este așteptat de la Parlament. Raluca Prună a menționat că în niciun caz nu va fi adoptat prin Ordonanță de Urgență. Compensarea ar urma să se acorde din oficiu, în procedura liberării condiționate.
Mărturisirile unui fost deținut
Dar problemele nu se rezumă doar la faptul că deținuții trăiesc într-un spațiu mai mic de patru metri pătrați, ci la multe alte aspecte. Iarna e frig, vara e cald și totul e ostil, atât pentru deținuți, cât și pentru angajați. Lipsa apei calde și programul de duș, de cel mult trei ori pe săptămână în unele penitenciare, este o altă problemă, care s-ar putea rezolva ușor, printr-o simplă dispoziție a ANP sau a conducerii fiecărui penitenciar. De asemenea, deținuții sunt obligați să stea într-un frig cumplit, pentru că se furnizează căldură două ore seara și două ore dimineața, pe timp de iarnă, indiferent câte grade sunt afară. Și această problemă s-ar putea rezolva, cu bunăvoință din partea conducerii. La fel și problema hranei și a magazinelor de penitenciar. „Nu puteam să mâncăm nimic din ce ne dădeau ei. Varză sau cartofi, în fiecare zi, dar cu nisip, de multe ori. Când aveam macaroane era sărbătoare. Cel mai bine era când veneau de la ANP în control. Atunci aveam carne, aveam cârnați... am avut într-un an mai mulți cârnați decât varză în farfurie. Am avut chifteluțe, șnițele. De fiecare dată era sărbătoare, când veneau în control de la ANP. Dar nu dura mai mult de o săptămână, apoi mâncarea nu mai era aproape deloc, încă vreo două luni. Am fost în total în 14 penitenciare. La toate sunt cam aceleași probleme, dar în ultimii ani, gardienii au început să se poarte mult mai bine cu noi. Din 2007 nu am mai avut probleme, ba chiar s-au purtat frumos. Am avut și cursuri, am participat la concursuri, am fost la expoziții”, mărturisește un fost deținut. Problemele cele mai mari sunt organizatorice, spun cei care au făcut pușcărie în România. „Aveam probleme cu mâncarea, în principal, pentru că la magazinele de la penitenciar sunt lucruri cel puțin de trei ori mai scumpe decât afară. Uneori primeam pachet, dar nu aveau nici ai mei bani mereu. Dacă faci ceva rău, îți face raport și pedeapsa e să nu mai primești vizită sau pachet, o perioadă, în funcție de cât de gravă e fapta. Uneori te pun pe cursă și te trimit unde vor ei, prin țară, iar familia ajunge greu sau nu mai poate ajunge deloc, dacă e prea departe”, mai spune fostul deținut.
Șeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, a recunoscut recent că supraaglomerarea este principala problemă a sistemului penitenciar și a precizat că o a doua mare problemă o reprezintă deficitul de personal. ”Când pierd o mie de oameni, legal, prin demisii sau prin pensionare, se creează o problemă. Suntem într-un amplu proces de angajare a noi funcţionari publici, dar care practic nu au experienţă şi procesul de integrare a lor şi de formare va dura destul de mult, cel puţin şase luni", a declarat șeful ANP.
Lipsesc 10.000 de locuri și 8.000 de angajați
Sistemul penitenciar are un deficit de 3.000 de angajați în acest moment, conform schemei actuale de ocupare a posturilor, care prevede 15.000 de angajați, dar sindicatele atrag atenția asupra faptului că numărul de angajați ar trebui să fie mult mai mare, pentru a se acoperi toate nevoile reale din sistem. Doar în acest moment ar fi nevoie de circa 20.000 de angajați, astfel încât deficitul real este de 8.000 de angajați, iar în cazul găsirii unei soluții pentru suplimentarea numărului de penitenciare, cerut pentru a se acoperi deficitul actual de 10.000 de locuri, ar mai fi nevoie de alte câteva mii de angajați. În acest moment, însă, au mai intrat în sistem, prin concurs doar 1.000 de oameni, dar s-au și pensionat la fel de mulți, deficitul păstrându-se în continuare. 2016 a fost primul an în care s-au putut face angajări, după ce s-au blocat posturile în 2009, iar liderii de sindicat spun că nici acest lucru nu ar fi fost posibil și s-ar fi blocat sistemul penitenciar de la începutul anului, dacă fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, n-ar fi prevăzut finanțarea pentru aceste noi posturi, în planificarea bugetară pentru anul acesta.
Am auzit, când eram încă acolo (în penitenciar n.n.), că au nevoie de peste un miliard de euro ca să facă penitenciare noi, pentru că îi costă foarte mult aparatura și altele. Dar ne întrebam de ce nu construiesc ei clădiri noi, chiar în curțile penitenciarelor? Că așa ar costa doar clădirea. Noi putem să ieșim la muncă. Suntem luați de firme de construcții. Am avea același câștig ca afară, dacă ar vrea să construiască în interior, cu firme care să lucreze cu deținuți. Fost deținut
Peste un miliard de euro ar costa construirea unor penitenciare care să acopere deficitul actual de circa 10.000 de locuri. Investiția nu se rezumă doar la construcție, ci și la sistemele de securitate. La aceste cheltuieli se mai adaugă bugetul pentru personal calificat.
Foto Cristinel C. Popa
