Legitima apărare, într-o formă nouă

Subcomisia parlamentară care dezbate codurile penal şi de procedură penală a extins, astăzi, legitima apărare de la fapte săvârşite pentru protecţia persoanei şi a domiciliului la cea a curţii şi a dependinţelor care ţin de aceasta, informează Agerpres.

'Mergem cu legitima apărare într-o formă care nu a mai existat până acum în România, dar care există în alte ţări şi pe care se pare că societatea noastră o cere şi anume să-ţi protejezi nu numai propria persoană, ci şi domiciliul, prin acesta înţelegând casa, curtea şi dependinţele care ţin de aceasta. E vorba de o anumită protecţie pe care oamenii au văzut-o în alte legislaţii sau în filme', a explicat preşedintele subcomisiei, deputatul PSD Victor Ponta. Potrivit proiectului propus de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC), este 'în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului'. Textul mai prevede că 'se prezumă a fi în legitimă apărare acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, fără drept (...)', fără a se face referire şi la curtea sau dependinţele casei.

Tot astăzi, subcomisia a discutat şi despre concursul de infracţiuni şi modul în care se aplică pedepsele în cazul acestuia, eliminând posibilitatea judecătorului de a decide ce spor de pedeapsă aplică infractorului. În proiectul MJLC, în cazul mai multor infracţiuni săvârşite de aceeaşi persoană, 'când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la jumătate din totalul celorlalte pedepse stabilite', iar 'când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la o jumătate din totalul celorlalte pedepse stabilite'. Subcomisia a considerat, în baza experienţei practicienilor, că în multe cazuri judecătorii nu merg până la limita de jumătate permisă de lege, cuantumul plusului de pedeapsă fiind lăsat la latitudinea acestora, astfel că au introdus obligativitatea condamnării infractorului la un plus de o treime din pedeapsa principală. 'Micşorarea pedepselor în partea specială (a codului - n.r.) am încercat să o punem în echilibru prin faptul că nu mai lăsăm la latitudinea judecătorului dacă aplică sau nu un spor şi este de o treime din cuantumul celorlalte pedepse, în aşa fel încât oamenii vor înţelege foarte clar că, atunci când comiţi mai multe infracţiuni sau eşti recidivist, nu poate, ci trebuie, obligatoriu să-ţi dea un spor de o treime. Poate că am luat din marja judecătorului, dar dacă avem pedepse mai mici, atunci trebuie să fim siguri că acestea se aplică', a spus Ponta. În primele două zile ale dezbaterilor efective privind Codul penal, comisia a analizat titlul II, care reglementează infracţiunea, urmând ca miercuri să decidă prin vot asupra propunerilor creionate în timpul discuţiilor. Potrivit lui Ponta, acest titlu este 'fundaţia Codului penal', iar o dată pusă fundaţia 'lucrurile vor merge mai bine'. 'Până la urmă ne-am înţeles cu toţii asupra acestei fundaţii', a afirmat deputatul PSD. După finalizarea titlului II, urmează cel privind Pedepsele, care are 54 de articole. (V.A.)