Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Monica Macovei este în luna blestemată: a primit două lovituri de unde nu se aştepta. În primul rând, splendida vilă în care a crescut, cu vedere spre Parcul Ioanid, în buricul târgului, a revenit prin hotărâre judecătorească proprietarului de drept. Casa din Intrarea Ioanid nr. 3, confiscată abuziv în 1950 şi din care proprietarii fuseseră izgoniţi, a devenit reşedinţa tovarăşului Gherghescu, tatăl viitoarei procuroare a regimului comunist şi ministru al Justiţiei în regimul băsist. Gherghescu nu era fitecine ca să obţină o asemenea casă. Îl găsim consilier la Consiliul de Stat, calitate în care a fost decorat de Ceauşescu.
După 1989, familia Gherghescu a ignorat cererile proprietarilor de drept – familia Petrini. Deşi fuseseră notificaţi pentru cererea de revendicare, Ghergheştii cumpără imobilul în care erau chiriaşi şi se înstăpânesc în bunul altuia. Procesul a fost pierdut de Petrini după un calvar judiciar la Înalta Curte, printr-un abuz al instanţei, care i-a făcut cadou casa temutului ministru, care tăia şi spânzura, ca mână dreaptă a lui Băsescu.
Scandalul declanşat de hotărârea nedreaptă a declanşat o anchetă a Inspecţiei Judiciare şi, a deschis calea revizuirii procesului după ce Monica Macovei nu mai conducea Justiţia.
O veste rea nu vine singură: a intrat şi în gura lui Băsescu Traian, mentorul ei politic, pentru că nu i-a luat la harţă pe parlamentarii PDL care au votat “strâmb”. Băsescu a acuzat-o că îşi protejează ciolanul de europarlamentar, ceea ce a întristat-o adânc pe Monica.
Fără casa părintească, fără sprijinul lui Băsescu, Monica Macovei este fiica ploii în prag de Crăciun. Dumnezeu când loveşte nu dă cu parul, dar nimereşte pe cine trebuie!
_________________________________
De aproape zece ani, familia Petrini se luptă să-şi recupereze casa din care a fost alungată în 1950. Evacuată fără titlu valabil, familia Petrini a privit cum în frumoasa vilă pe care o cumpăraseră în 1940, s-au instalat în 1950 proptelele regimului comunist. Gherghescu Vasile şi Silvia, părinţii Monicăi Gherghescu, erau bine proptiţi în ierarhie. Pe Vasile Gherghescu, magistrat, îl găsim pe listele de decoraţi cu Steaua Republicii prin decret semnat de Ceauşescu; era consultant consilier la Consiliul de Stat. Monica ajunge procuror şi la schimbarea de regim, soţia de securist scapă de “dosarul” soţului şi devine o activistă a dreptei. Casa în care a crescut este cumpărată în 1996 de părinţii ei, deşi aceştia fuseseră notificaţi asupra cererii de revendicare a imobilului.
Începe pentru Ana Maria Petrini, fiica proprietarului de drept al vilei cu ferestrele spre Parcul Ioanid, lupta pentru recuperarea drepturilor legitime. O luptă inegală: pe de o parte o pensionară plimbată între ghişeele instituţiilor, de cealaltă parte, familia Monicăi Macovei, politrucă băsistă, intransigenta ministreasă a Justiţiei. Ana Maria Petrini pierde casa printr-o judecată scandaloasă şi nedreaptă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După altă serie de procese, în fine, după reviziuirea deciziei pentru iregularităţi în favoarea lui Vasile şi a Silviei Gherghescu, în anul de graţie 2013, Petrini obţine o soluţie favorabilă. Tribunalul Bucureşti decide ca proprietarul de drept să intre în posesia imobilului pentru care se judeca din 1995.
După 63 de ani dreptatea a sosit şi pentru Maria Petrini. Iată câteva extrase din hotărârea instanţei:
“Instanţa a constatat în primul rând că preluarea imobilului nu s-a făcut pentru cauză de utilitate publică, că ingerinţa nu viza un scop legitim, că la momentul ingerinţei, 1950, nu existau dispoziţii legale care să reglementeze dreptul de despăgubire al proprietarilor cărora le-au fost preluate imobilele de către stat.
În atare condiţii, în care imobilul a fost preluat de către stat în mod evident fără titlu valabil şi rezultă că reclamanta nu a pierdut niciodată dreptul de proprietate asupra imobilului din cauză, existând în patrimoniul său un bun, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, act normativ ce face parte din dreptul intern încă din anul 1994.
Prin urmare la compararea titlurilor de proprietate exhibate de cele două părţi, instanţa are în vedere faptul că titlul de proprietate al reclamantei este preferabil, fiind mai bine caracterizat, provenind de la adevăratul proprietar, pe când titlul statului este fundat pe violenţă, fiind preluat abuziv prin nerespectarea dispoziţiilor legale privind dreptul de proprietate.
Imobilul deşi a fost vândut anterior formulării acţiuni în revendicare, reclamanta formulase notificare în baza Legii nr. 112/1995 prin care solicitase restituirea în natură a imobilului.
Prin decizia civilă nr. 96A/22.10.2004 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă au fost respinse apelurile ca nefondate declarate de apelanţii Gherghescu Vasile, Municipiul Bucureşti şi Popa Rodica Ileana Anca.
Prin decizia nr. 7498/30.09.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost admise recursurile declarate de Gherghescu Vasile, Municipiul Bucureşti şi Popa Rodica Ileana Anca împotriva deciziei civile nr. 96A/22.01.2004 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost casată decizia atacată, au fost admise apelurile aceloraşi părţi şi schimbată în tot sentinţa civilă, în sensul că a fost respinsă acţiunea.
Ulterior, ca urmare a admiterii acţiunii disciplinare împotriva preşedintelui completului de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de revizuire formulată de reclamanta Petrini Ana Maria împotriva deciziei nr. 7498/30.09.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a schimbat în tot decizia în sensul că a respins recursurile, ca nefondate.
Admite acţiunea principală formulată de reclamanta-pârâtă Petrini Ana Maria, cu domiciliul în Bucureşti, Piaţa Naţiunile Unite, nr. 3-5, Bl. A, et. 1, ap. 1, Sector 4 în contradictoriu cu pârâta-reclamantă Gherghescu Silvia, cu domiciliul ales la CA Popescu Nicoleta, cu sediul în Bucureşti, Şos. Iancului, nr. 53, Bl. 102B, sc. B, ap. 60, Sector 2. Obligă pârâta să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie apartamentul din Bucureşti, Intr. Ioanid nr. 3, et. 1, Sector 2, precum şi asupra camerei de serviciu de la subsol, WC., baie, duş, culoar, bucătărie, cămara de la subsol, camera de serviciu, WC. la mansardă, pivniţă”.
Citește pe Antena3.ro
