Mailat, reeducat şi apoi graţiat

Inainte să fie acuzat de uciderea Giovannei Reggiani, Nicolae Mailat, transformat de italieni in "inamicul public numărul unu", a petrecut in Romănia trei ani la o casă de corecţie. El a scăpat de o a doua condamnare, pentru furt calificat, printr-o lege de graţiere colectivă.
•Tăriceanu şi Prodi solicită sprijinul Uniunii Europene pentru romănii din Italia • Papa Benedict al XVI-lea: "Nu poţi eticheta un intreg popor după fapta unui singur om"

Romănul care, prin uciderea Giovannei Reggiani, a determinat statul italian să adopte de urgenţă un decret care permite expulzarea cetăţenilor comunitari şi-a inceput adolescenţa intr-o şcoală de corecţie.

Inainte să comită crima in Italia, Nicolae Romulus Mailat a petrecut in Romănia trei ani la un centru de reeducare şi a scăpat de o a doua condamnare pentru furt calificat printr-o lege de graţiere colectivă. In anul 1998 a avut primul conflict cu legea penală: a fost acuzat pentru furt calificat, infracţiune pe care o comisese la vărsta de 14 ani.


CASA DE CORECŢIE. In timpul anchetei desfăşurate de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sibiu, Mailat a fost arestat preventiv de la data de 8.04.1998 pănă cănd a primit, la Judecătoria Sibiu, o condamnare specifică infractorilor minori: măsura educativă a internării intr-un centru de reeducare. Potrivit Codului Penal, această măsură se ia "in scopul reeducării minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobăndi invăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale". Acelaşi cod spune că internarea nu poate dura decăt pănă la implinirea vărstei de 18 ani, cu excepţia cazului in care la data majoratului instanţa consideră că nu a fost atins scopul reeducării. In aceste condiţii, durata internării se poate prelungi cu cel mult doi ani. In baza sentinţei date in mai 1998, Mailat a fost trimis la Centrul de Reeducare Găeşti, unde şi-a petrecut următorii trei ani din viaţă. In ziua in care a implinit 18 ani, la 2 februarie 2001, tănărul a fost considerat reeducat şi a fost eliberat.


GRAŢIEREA. Reeducarea lui Nicolae Mailat s-a dovedit a fi insă doar o aparenţă, pentru că, la foarte scurt timp de la ieşirea din centrul de reeducare, tănărul a comis o nouă infracţiune. A furat piese metalice in judeţul Constanţa. La data de 7 martie 2006, după patru ani de cercetări, el a fost condamnat de Judecătoria Constanţa la o pedeapsă de trei ani de inchisoare. Numai că prin aceeaşi sentinţă s-a constatat că Mailat beneficiază de graţierea colectivă dispusă prin Legea 543/2002. El a fost exonerat de executarea intregii condamnări, scăpănd astfel fără nici o zi petrecută după gratii. Trei motive au determinat inlăturarea pedepsei lui Mailat: condamnarea mai mică de cinci ani, comiterea unei infracţiuni graţiabile prin acest act normativ şi faptul că a fost considerat infractor primar, deoarece faptele din timpul minorităţii nu se calculează la starea de recidivă. Hotărărea a rămas definitivă la Tribunalul Constanţa la data de 11 septembrie 2006.

Un italian din Torino a deschis focul duminică asupra autoturismului unui muncitor romăn, in contul unei dispute din 2001, potrivit La Stampa. Italo Mussino şi-a motivat gestul prin faptul că "in toţi aceşti ani s-a uitat intotdeauna sfidător la mine (n.r. - romănul)!". In 2001, Mussino il lovise cu maşina pe romăn, care circula pe o bicicletă.
O altă zi "neagră", a concluzionat Il Giornale, după evenimentele in care au fost implicaţi romăni. Patru romăni au fost arestaţi la Roma după ce s-au incăierat. La Fidene, şapte romăni dintr-o tabără ilegală au fost reţinuţi după ce s-au bătut pe o şosea. Doi hoţi romăni de portofele au fost prinşi in metroul B din Roma. Alţi doi romăni au fost reţinuţi pentru că au furat de pe un şantier.

• Carmen Pleşa

Birourile reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au decis ieri să mandateze membrii grupului parlamentar de prietenie romăno-italian să se deplaseze la Roma in cursul acestei săptămăni pentru o documentare la faţa locului şi pentru a avea discuţii cu omologii lor. Cel care va conduce delegaţia romănească este preşedintele acestui grup, C.V. Tudor. "Vom merge la Roma pentru a pune lucrurile la punct. Nu stătea in intenţia mea să mă duc acum la Roma, dar dacă noi, grupurile de prietenie, nu facem nimic in situaţiile de criză, inseamnă că nu mai avem nici o justificare. Eu vorbesc limba italiană şi voi avea contacte cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului italian şi le voi cere să se inceteze cu vănătoarea impotriva romănilor. O să facem tot ce trebuie pentru a se anula această vănătoare incalificabilă in epoca modernă", a explicat ieri Vadim. El a anunţat totodată că din cauza afirmaţiilor din ultima vreme ale Alessandrei Mussolini, liderul formaţiunii italiene Alternativa Socială, va propune forului de conducere al PRM retragerea din grupul PE "Identitate, Tradiţie, Suveranitate" a celor cinci europarlamentari ai formaţiunii. "Nu putem face parte din aceeaşi familie politică, iată, cu o persoană care este profund duşmănoasă impotriva poporului roman", a declarat Vadim. El a ţinut să ii amintească Alessandrei Mussolini că acest grup politic din Parlamentul European nu se putea constitui fără aportul PRM.

• Aniela Nine