Operaţiunea "Arkadash" / video

Cinci membri ai unei reţele de crimă organizată din Constanţa au fost arestaţi, după ce au sechestrat, tâlhărit şi şantajat mai mulţi oameni de afaceri din Turcia. Un alt membru al grupării este cercetat în libertate. Până în prezent doar şapte victime au depus plângeri împotriva grupării conduse de turcul Atma Halim Alţi patru oameni de afaceri nu au depus plângeri, pentru că nu vor să afle familiile lor despre păţania prin care au trecut în România.  

Operaţiunea "Arkadash” a fost iniţiată în luna februarie de către Poliţia Naţională din Turcia, după ce un om de afaceri turc a depus plângere că a fost sechestrat şi şantajat în România. Informaţiile au fost transmise autorităţilor române prin intermediul Centrului SECI. În urma acestor informaţii, ofiţerii Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate împreună cu cei de la Direcţia de Combatere a Traficului de Persoane şi un procuror DIICOT au început să monitorizeze gruparea condusă de turcul Arma Halim (36 de ani). Gruparea formată din cetăţeni români de etnie turcă, specializată în comiterea unor infracţiuni de mare violenţă, precum răpiri, sechestrări, şantaj şi tâlhărie orientate în special asupra unor oameni de afaceri turci, a fost destructurată în urma unei acţiuni de anvergură. Liderul reţelei împreună cu patru "locotenenţi” au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile. Un alt membru al grupării este cercetat în libertate.

Procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă organizată de Centrul SECI, că:  "cei în cauză au fost arestaţi luna trecută pentru iniţiere de constituire a unui grup infracţional organizat, lipsire de libertate în mod ilegal, tâlhărie şi şantaj. Toţi inculpaţii au mai fost trimişi în judecată pentru fapte similare, dar nu au fost încă condamnaţi. Au fost identificate şapte victime, cetăţeni turci, de la care a fost extorcată suma de aproximativ 100.000 de euro, dar suntem convinşi că este vorba despre mult mai multe victime care fie nu au depus plângere, fie s-au temut.”

MĂRTURIE
Una dintre victime, care a accpetat să depună mărturie a declarat că: "Am venit în interesul primăriei să semnăm un protocol. Ne-am întâlnit cu o persoană. Fata ne-a invitat la o cafea. Ne-am dus. în acel moment au intrat 3 persoane înarmate Cel din faţă a arătat o legitimaţie şI a spus că e comisar. El a zis că fata ar fi minoră şi a fugit de acasă. şI eşti acuzat că ai răpit-o. Mi-au pus cătuşe, a scos pistolul şI mi-a spus să întind mâinile. Mi-a tras doi pumni în stomac. Cereau 30.000 de euro – 15.000 pentru familie , 7500 pentru comisar, 7500 pentru procuror. A zis că daca voi da banii ăştia nu se mai deschide dosarul.”

MOD DE OPERARE
Oamenii de afaceri turci erau atraşi în România prin oferirea unor oportunităţi de afaceri, deosebit de avantajoase, în domeniul turismului, prin intermediul unor firme fictive. După ce aterizau la Bucureşti, oamenii de afaceri erau preluaţi de "managerii” firmelor fictive şi transportaţi la Constanţa, unde urmau să aibă loc discuţiile de afaceri. Membrii grupării îşi invitau victimele în restaurante sau cluburi de noapte şi le facilitau legături cu prostituate. Apoi victimele erau cazate în locuinţe închiriate, unde erau lăsaţi în compania prostituatelor. Odată finalizate procedurile protocolare, intrau în acţiune alţi membri ai grupării, care jucau rolul de poliţişti şi îi acuzau pe oamenii de afaceri de încălcarea legislaţiei române, întrucât întreţineau relaţii sexuale cu minore. Falşii poliţişti le spuneau victimelor că sunt pasibile de condamnare, dar situaţii se putea rezolva contra unor sume cuprinse între 30-40.000 de euro. Oamenii de afaceri erau supuşi în timpul "anchetei” la tortură, bătăi, teroare psihică şi ameninţări cu moartea. Sub supravegherea infractorilor, victimele îşi sunau rudele sau prietenii cărora le cerea să le trimită banii prin Western Union. Negocierile dintre victime şi falşii poliţişti era facilitate de liderul grupării.  Potrivit unor surse din IGPR, liderul grupării trebuia expulzat din România încă din anul 2006, dar autorităţile române au uitat de el.  

Directorul Centrului SECI, Mitja Moncnik a declarat că: "detaliile cazului par a fi similare unui film de acţiune. Unii se prezentau oameni de afaceri, alţii poliţişti. După cum vedeţi asta este o dovadă că infractorii devin din ce în ce mai inventivi.”