Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La capitolul prevenire a corupţiei s-au înregistrat evoluţii pozitive, arată în Raportul Naţional asupra Corupţiei al Transparency International (T.I.) România, document de 120 de pagini care însoţeşte publicarea Raportului Global asupra Corupţiei, secretariatul internaţional cu sediul la Berlin. În perioada analizată, mai 2007-mai 2008, TI constată însă că în combaterea şi sancţionarea fenomenului se remarcă indulgenţa puţinelor pedepse aplicate, lipsa de sentinţe în cazurile de mare corupţie, precum şi o decredibilizare a luptei anticorupţie în general.
La capitolul prevenire a corupţiei s-au înregistrat evoluţii pozitive, arată în Raportul Naţional asupra Corupţiei al Transparency International (T.I.) România, document de 120 de pagini care însoţeşte publicarea Raportului Global asupra Corupţiei, secretariatul internaţional cu sediul la Berlin. În perioada analizată, mai 2007-mai 2008, TI constată însă că în combaterea şi sancţionarea fenomenului se remarcă indulgenţa puţinelor pedepse aplicate, lipsa de sentinţe în cazurile de mare corupţie, precum şi o decredibilizare a luptei anticorupţie în general.
POLITIZAT. Lupta anticorupţie a devenit în ultimul an un subiect extrem de politizat, folosit în bătălia politică, fapt ce a determinat demonetizarea mesajului public pe acest subiect, a spus ieri Victor Alistar, directorul executiv al TI România, în conferinţa de presă ţinută pentru prezentarea raportului. Legat de indulgenţa pedepselor aplicate raportat la gravitatea fenomenului pentru societatea românească, raportul nu poate concluziona dacă răspunderea este a procurorilor, care nu reuşesc să întocmească dosare convingătoare pentru instanţă, sau a judecătorilor, care aplică pedepse spre limita cea mică. Referitor la persoanele condamnate, raportul evidenţiază că sistemul judiciar nu are capacitatea de a sancţiona faptele săvîrşite de demnitari, dar nici pe cele ale persoanelor care nu deţin funcţii importante.
CSM – CRITICAT, DNA – VEDETĂ. Victor Alistar a criticat CSM, pentru că mai puţin de 1% din cele aproximativ 8.000 de plîngeri primite în ultimul an au devenit anchete, din care numai o mică parte s-a soldat cu sancţionări. „Se constată, prin lipsa acţiunii CSM, o tendinţă de întărire a gradului de independenţă nu numai faţă de celelalte puteri, ci şi faţă de lege a corpului magistraţilor. Ei dezvoltă o respingere a oricărei forme de răspundere, ceea ce conduce la putere discreţionară şi la eliminarea principiului echilibrului şi al controlului reciproc“ – a avertizat Alistar. DNA a rămas în ultimul an „vedeta instituţională“ a luptei împotriva corupţiei, fiind menţionate şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din Ministerul Internelor şi Agenţia Naţională de Integritate. Cele mai corupte sectoare rămîn însă Educaţia şi Sistemul de sănătate. Cu evoluţii „periculoase“ au fost înregistrate Curtea de Conturi şi Curtea Constituţională. Prima, din cauza modificărilor legislative care au exclus posibilitatea controlorilor Curţii de Conturi de identificare a cuantumurilor prejudiciilor, acestea fiind calculate de instituţiile prejudiciate. A doua, pentru emiterea de către Curtea Constituţională a unei practici neunitare în privinţa interpretării aceloraşi norme constituţionale, cu referire la deciziile privind răspunderea ministerială şi vocaţia preşedintelui de a codecide în privinţa componenţei Guvernului.
