Recoltarea florii soarelui a debutat cu aproximativ 10 zile mai devreme din cauza temperaturilor ridicate, care au produs o coacere forţată a seminţelor, lucrările fiind în plină desfăşurare în judeţele din sudul şi sud-estul ţării, susţine ministrul Agriculturii, Petre Daea.
"Recoltatul la floarea soarelui a început în plin peste tot în sudul ţării, iar la porumb a debutat pe o suprafaţă de 700 de hectare în judeţul Mehedinţi şi va începe de săptămâna viitoare în mai multe judeţe. Lucrările au început mai devreme la floarea soarelui cu aproximativ 10 zile şi se vor derula şi în luna septembrie. Într-un fel este bine că a început recoltatul mai devreme, pentru că se eliberează terenul pentru însămânţările de toamnă, dar dăunează un pic producţiei, fiind o coacere forţată din cauza temperaturilor ridicate, cu influenţe asupra bobului. Agricultorii accelerează recoltatul pentru că este o perioadă atipică, deşi frunzişul este verde, sămânţa a ajuns la maturare. Deocamdată, este prematur să spunem cum va fi producţia în acest an", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
Potrivit sursei citate, până în prezent au fost recoltate aproape 12.000 de hectare cultivate cu floarea soarelui în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Prahova şi Argeş, iar cele mai mari suprafeţe recoltate se regăsesc în judeţele Teleorman şi Dolj, fiecare cu peste 3.000 de hectare.
Ministrul Agriculturii se află de vineri seara în teren, la mai multe ferme agricole din sudul ţării care au început recoltatul la floarea soarelui şi la porumb, postând pe facebook, "în direct", situaţia de la faţa locului şi problemele pe care le ridică fermierii.
În 2016, România a ocupat primul loc în Uniunea Europeană (UE) atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia de seminţe de floarea soarelui, cu cele 1,95 de milioane de tone de pe 1,01 milioane hectare. În schimb, la porumb a deţinut supremaţia doar la suprafaţă, cu 2,49 de milioane hectare, fiind pe poziţia a doua la producţie, după Franţa, cu circa 10 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Anul acesta, suprafaţa programată pentru însămânţări a fost de 2,6 milioane hectare la porumb şi de peste un milion de hectare la floarea soarelui.
Prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 19 - 25 august arată că pe fondul menţinerii deficitelor de umiditate în sol este posibilă deprecierea stării de vegetaţie a plantelor, îndeosebi la culturile înfiinţate tardiv.
"În zilele cele mai calde, pe fondul menţinerii deficitelor de umiditate în sol, ritmurile vegetative ale plantelor vor fi stânjenite, înregistrându-se ofilirea temporară şi răsucirea frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea sau uscarea prematură a aparatului foliar, precum şi forţări stadiale, izolat fiind posibilă deprecierea stării de vegetaţie, îndeosebi la culturile înfiinţate tardiv", arată prognoza ANM.
În funcţie de data semănatului, floarea-soarelui va parcurge maturitatea în ceară şi deplină (10-100%), izolat fiind posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare. Porumbul îşi va definitiva mătăsirea (100%), aflându-se predominant în fazele de maturitate în lapte, ceară şi deplină (10-100%).
Cultura de sfeclă de zahăr va înregistra îngroşarea axei hipocotile concomitent cu acumularea zahărului în rădăcină, iar la cartof se vor continua creşterea tuberculilor, veştejirea vrejilor şi recoltarea, în cea mai mare parte a bazinelor specializate.
În toate plantaţiile, pomii fructiferi se vor afla în fazele de creştere şi coacere a rodului, acumularea zahărului în fructe, precum şi recoltarea la speciile ajunse la maturitatea tehnologică. De asemenea, viţa de vie va parcurge creşterea boabelor şi acumularea zaharurilor, precum şi coacerea şi începutul recoltării la soiurile timpurii de masă.
Specialiştii ANM menţionează că aprovizionarea cu apă pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime, pe suprafeţe agricole extinse ale ţării. În Maramureş, cea mai mare parte a Banatului, Moldovei, Olteniei şi Transilvaniei, izolat în centrul, estul şi sud-estul Dobrogei, vestul, sud-estul şi nordul Munteniei, sudul Crişanei se vor înregistra deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi local extremă).
În ceea ce priveşte caracteristicile meteorologice, vremea caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire, devenind normală sub aspect termic, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 20 - 31 grade Celsius în primele zile, valori mai ridicate cu 1 - 7 grade Celsius în raport cu mediile multianuale şi 12 - 26 grade spre sfârşitul perioadei, limite apropiate de normele climatologice.
Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 16 - 37 grade, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, iar cea minimă va oscila între 7 şi 24 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor.
Meteorologii prognozează pentru perioada analizată ploi sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, local cu aspect de vijelie. De asemenea, izolat vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.