Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ochii statului român, sănătatea nu are preţ. În ultimii 23, am învăţat că un serviciu medical poate costa oricât. Dacă eşti demnitar, o internare la Elias e gratuită.
Dacă eşti „băiat deştept”, dai banul şi ai rezerva ta într-un spital privat. Iar dacă eşti ca majoritatea, cu bani drămuiţi de la un salariu la altul, atunci ai intrat în cercul exclusivist al celor care plătesc contribuţii sociale, medicamente şi şpăgi pentru a avea parte de ceea ce li s-ar cuveni de drept. Calculele Income Magazine arată că, dacă plecăm de la cei trei factori enumeraţi, plătim în medie 100 de euro pe lună pentru servicii demne de o ţară din lumea a treia.
Citeste si Razboiul vinarsului romanesc
Acest scenariu ar putea dispărea odată cu implementarea proiectului privind reforma sănătăţii. Deşi nu este perfect, acesta reprezintă un mare pas înainte faţă de ceea ce avem acum. Gândit iniţial ca un model echitabil pentru sistemul public, privat şi mai ales pacient, acesta riscă să fie redus acum la un singur principiu: statul ia totul.
Ce câştigă pacientul?
Pusă în dezbatere publică în vara anului 2012, Legea privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România oferă pacientului două mari prerogative: de a alege atât asigurătorul cât şi furnizorul de servicii medicale, dar şi de a opta pentru un pachet facultativ de servicii, în funcţie de nevoile medicale şi de disponibilităţi.
Prima prerogativă ar putea fi exercitată în contextul în care cele 42 de case de asigurări de sănătate ar urma să se transforme în societăţi mutuale de asigurări. Fiecare asigurat are dreptul de a se înscrie fie la o societate mutuală de asigurări de sănătate, fie la un asigurator privat, în contextul în care pachetul de servicii de bază urmează asiguratul, indiferent de opţiunea acestuia.
Citeste si Cine supravegheaza si controleaza in Romania
În ceea ce priveşte pachetul de servicii medicale, în schimbul contribuţiei de 10,7% din salariul brut (5,5% angajat + 5,2% angajator), pacientul are acces la un pachet de servicii de sănătate de bază. Cei cu venituri mici ar urma să primească un pachet de servicii sociale, acestea fiind decontate de la bugetul de stat.
Un rol foarte important, conform legii, ar urma să îl joace asigurările facultative, proiectul de lege arătând că pe lângă pachetul de bază se poate opta pentru un pachet de asigurări facultative. Acestea ar urma să fie oferite de asigurători care constituie un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi la producerea riscului de îmbolnăvire şi care care nu era acoperit de asigurările obligatorii.
Citeste si Credit cu dobândă fixă VERSUS dobândă variabilă
„Pacientul putea să aleagă acel furnizor de servicii medicale care îi oferea pachetul de care avea nevoie. S-a convenit aşadar asupra acestui sistem în care aveam pachetul de bază şi pachetele complementare, formate în funcţie de nevoile pacientului. Se oferea astfel un câmp larg de opţiuni, în cadrul unui sistem flexibil de asigurări de sănătate”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).
Foarte important, legea face acum şi distincţia dintre serviciile de tip complementar şi cele de tip suplimentar.
Citeste si Telefonul Facebook. O noua aplicatie transforma un smartphone Android intr-unul Facebook
Conform prevederilor, serviciile de sănătate de tip complementar se suportă total sau parţial din contribuţia personală a asiguraţilor pentru unele servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, din pachetul de servicii de sănătate de bază. De asemenea, în cadrul pachetului suplimentar se poate opta pentru acele servicii necuprinse în pachetul bază, fiind vorba despre opţiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţii hoteliere superioare, sau alte servicii de sănătate specificate în contractul de asigurare facultativă.
Citeste si Psychological Science: Stresul de trafic dauneaza grav sanatatii psihice
Acestui cadru îi lipseşte, însă, un element esenţial, existent în toate sistemele de sănătate de Europa de Vest: definirea pachetului de bază. Acesta trebuie să conţină toate serviciile medicale la care un contribuabil are acces, după plata contribuţiei sociale. În funcţie de acest pachet, fiecare pacient poate să vadă ce servicii îi sunt decontate de către stat şi pentru ce anume trebuie să scoată bani în plus.
Citeste mai mult despre Reforma BOLNAVĂ a Sănătăţii
Citește pe Antena3.ro
