Regele Mihai împlineşte 94 de ani

Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, afirmă într-un mesaj transmis cu ocazia zilei de naştere a Regelui Mihai, că tatăl său "a traversat aproape un secol de viaţă cu statura unui om de Stat adevărat" şi că a învăţat-o, în calitate de succesor, să trăiască "la înălţimea valorilor şi credinţei sale".

"Familia Regală şi întreaga societate sărbătorim astăzi pe tatăl meu, Regele Mihai, la vârsta de 94 de ani. Majestatea Sa a traversat aproape un secol de viaţă cu statura unui om de Stat adevărat: calm, brav, bun şi drept. Când a fost vorba despre legământul său şi despre principii, Regele a ştiut să fie ferm, uneori necruţător. Tatăl meu m-a învăţat, în calitate de succesor, să trăiesc la înălţimea valorilor şi credinţei sale", afirmă Principesa Margareta, în mesajul transmis duminică.

Principesa a precizat că "Regele a dorit să fie astăzi în mijlocul societăţii româneşti, să deschidă porţile Palatului Elisabeta, să reverse iubirea şi binecuvântarea lui către toţi", dar nu a putut să o facă fiindcă Regina Ana "se află într-o stare de slăbiciune şi suferinţă".

"Să ne rugăm cu toţii pentru Regina noastră şi să urăm Regelui, la aniversarea a 94 de ani, la mulţi ani cu sănătate!", şi-a încheiat mesajul Principesa Margareta.

***

Fostul suveran al României, Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, prinţesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand, bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani. Din cauza vârstei, prima sa domnie a fost formală, prerogativele demnităţii regale fiind asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930).

Contrar angajamentului de a nu mai avea nici o pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a oferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. După o domnie echivocă, Carol al II- lea a fost obligat să abdice, la 5 septembrie 1940, fapt care a determinat revenirea la tron a Regelui Mihai I. Generalul Ion Antonescu şi-a asumat atribuţiile de decizie în stat.

Începând cu anul 1943, în jurul regelui, s-a coagulat o opoziţie antiantonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

Actul de la 23 august 1944 îl are ca principal artizan pe Regele Mihai I. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la operaţiunile militare de pe frontul coaliţiei antifasciste a însemnat, după calculele istoricilor români, scurtarea conflagraţiei mondiale cu cel puţin 200 de zile.

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova.

În 1947, în condiţiile ocupaţiei sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, un grup de politicieni comunişti l-au forţat pe Regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. După acest moment, fostul suveran a locuit un timp în Marea Britanie, pentru a se stabili, în cele din urmă, în Elveţia, la Aubonne (din 2004).

Mihai I s-a căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu alteţa sa Ana de Bourbon Parma, din familia regală a Danemarcei, iar la 10 iunie 2008, au sărbătorit 'Nunta de diamant', după 60 de ani de căsnicie. Are cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

Regele Mihai I a semnat pe 30 decembrie 2007, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Regele Mihai I a anunţat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit, schimbând totodată numele familiei sale în "al (a) României". Mihai I declara că, în conformitate cu dorinţele Majestăţii Sale Regele Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de 'al (a) României'. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de 'Hohenzollern-Sigmaringen', şi nu mai este cunoscută sub numele de 'Casa de Hohenzollern-Sigmaringen', ci numai sub numele de "Casa Regală a României".