OBSERVATOR
Muzeul de Etnografie si Folclor al Dunarii, adapostit in conacul Floresti - Stoenesti, a ramas fara sediu dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a decis ca edificiul sa fie retrocedat mostenitorilor familiei Brancoveanu. Bunurile muzeului vor fi inghesuite intr-un subsol.
VASILE ARCANU
AMARACIUNE. Directorul Muzeului Judetean "Teohari Antonescu", Petre Mimis, este suparat ca a pierdut conacul |
Citește pe Antena3.ro
PREA SARACI
"Cred ca suma de 500.000 de euro pe care au solicitat-o proprietarii de drept (urmasii Brancovenilor) nu era mare in comparatie cu valoarea conacului, desi pentru statul roman pare exorbitanta... Eu sunt convins ca in foarte scurt timp se vor gasi foarte multe persoane care isi vor manifesta interesul sa achizitioneze aceasta bijuterie arhitectonica" - Dr. inginer Petre Mimis, directorul Muzeului Judetean "Teohari Antonescu" (de care apartine conacul)
CONACUL - MUZEU DIN CAMPIA DUNARII
|
Intre anii 1940 - 1942, arhitectul Gheorghe M. Cantacuzino a mai adagat in partea estica o aripa, iar foisorul, al carui acoperis este sustinut de opt coloane cu capiteluri sculptate in relief, a fost si el largit, creandu-se proportii mai echilibrate intregului monument. Insa cele mai mari restaurari au fost executate in perioada 1965 - 1967. A fost consacrat ca muzeu etnografic al Campiei Dunarii in 1971.
|
TEZAUR
|
Conacul dispune de 13 sali, ce adapostesc exponate din colectii de port traditional romanesc si tesaturi de interior, ceramica, prelucrarea lemnului si metalelor si/sau alte obiecte din ocupatiile traditionale. Muzeul ofera publicului valoroase colectii privind viata rurala, etnografia si arta populara de pe meleagurile Vlasiei si Burnasului, Luncii Dunarii, Vaii Mostistei, sesului Baraganului. Nivelul superior al cladirii a fost destinat artei populare, care cuprinde colectii de obiecte selectionate, ordonate pe genuri cu sublinierea evolutiei si distributiei diverselor tipuri si variante, cronologia, diferentele zonale. In sala centrala se afla scoarte din lana, cu alesaturi geometrice sau florale, tesaturi din in, canepa, bumbac si borangic, folosite atat la confectionarea pieselor de port, cat si la impodobirea interiorului, prin cromatica si ornamentatie facand dovada maiestriei cratoarelor populare din zona.
|