A trecut rezoluția „Returnarea Tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia”. Eurodeputații cer ca Rusia să returneze în întregime tezaurul României

Eurodeputații au făcut un apel puternic joi dimineață în Parlamentul European pentru ca Rusia să returneze în întregime tezaurul României, în cadrul unei dezbateri emoționale care a adus în atenție acest subiect istoric. În prima discuție de acest gen din Parlamentul European, majoritatea eurodeputaților români au cerut sprijinul executivului UE și a altor instituții europene pentru a susține acest demers.

Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a vorbit în numele Înaltului Reprezentant UE pentru acțiune externă și politica de securitate, Josep Borrell, exprimând disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini autoritățile române în recuperarea integrală a tezaurului. Totuși, a subliniat că conflictul dintre Rusia și Ucraina a afectat cooperarea cu Moscova.

Pentru motivarea rezoluției, sintetic PE prezintă contextul problemei care motivează rezoluția: „În  timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național (ce a inclus cantități însemnate de aur, obiecte de patrimoniu, colecții de  artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupării teritoriului național. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte rămânând nerestituită până în ziua de astăzi”.

Citește și UE se implică în recuperarea Tezaurului național al României, furat de ruși

Ce efect poate avea rezoluția Parlamentului European?

În dezbaterea publică din România au apărut întrebări privind efectul practic al unor asemenea demersuri, cu referire directă la rezoluția de pe ordinea de zi a PE. Eugen Tomac, eurodeputat, președintele Partidului Mișcarea Populară, a făcut câteva precizări în cadrul unei emisiuni TV din studioul Parlamentului European, moderate de Marian Voicu. „,Noi avem nevoie de un mesaj politic puternic la nivel european, în premieră, care vine în întâmpinarea demersurilor pe care BNR le-a făcut în ultima perioadă pentru a transforma chestiunea  tezaurului confiscat samavolnic de Rusia, dintr-o problematică bilaterală într-o chestiune de  interes european. Pentru noi este o onoare că am ajuns în acest punct în care să promovăm un document bine închegat, cu argumente serioase. Am convingerea că dacă vom reuși, pe 14 martie, în plenul de la Strasbourg să adoptăm această rezoluție, va fi un document cu valoare istorică pentru România. Pe această rezoluție se va pune baza procedurilor juridice pe care le va utiliza Uniunea Europeană în relația cu Rusia în acest dosar”.

Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, adaugă în discuție o precizare recentă venită de la Moscova. Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei declara în urmă cu o lună, în 14 februarie, cu referire la faptul că „active importante, respectiv sume de peste 250 de miliarde de dolari, sunt înghețate în bănci occidentale, ca o practică total greșită ca rezervele unei bănci centrale să fie reținute fără drept”. Deci, după mai bine de 100 de ani, ceea ce ni s-a întâmplat nouă, nu este deloc acceptat de actuala conducere a Băncii Rusiei. Adică se ajunge la proverbul „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”. 

Europarlamentarul Maria Grapini a cerut ferm Comisiei Europene să dea dovadă de solidaritate cu România și să nu trateze problema ca fiind o problemă bilaterală între România și Rusia!

Doamna Comisar Elisa Ferreira a răspuns solicitării doamnei Maria Grapini.