Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este un pas foarte important în internaționalizarea acestei probleme vechi de peste un secol, dar puțin cunoscută în lume. Demersul Băncii Naționale a României, preluat și gestionat în Parlamentul European de Eugen Tomac, susținut de ceilalți europarlamentari români, deschide o cale nouă în acțiunea constantă pentru afirmarea unei creanțe vechi de peste un secol care este în esență materializată în 91,5 tone aur. Oficialii ruși refuză să recunoască fapte istorice certe și recurg la subterfugii penibile, lansând cu ajutorul unor „conserve” manipulări pentru a băga în ceață problema tezaurului. Votul de azi va fi un test de angajare și credibilitate pentru susținerea drepturilor membrilor Uniunii Europene.
Pe site-ul oficial al Parlamentului European este făcut anunțul următor privind activitățile din sesiunea plenară de la Strasbourg (11-14 martie):
„Joi dimineață, Comisia Europeană va susține o declarație în fața eurodeputaților pe tema restituirii tezaurului românesc însușit ilegal de Rusia în timpul Primului Război Mondial. O rezoluție conexă va fi adoptată în timpul sesiunii de vot de joi la prânz (intervalul 12.00 - 14.00 ora locală, 13.00 - 15.00 ora României)”
Pentru motivarea rezoluției, sintetic PE prezintă contextul problemei care motivează rezoluția: „În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național (ce a inclus cantități însemnate de aur, obiecte de patrimoniu, colecții de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupării teritoriului național. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte rămânând nerestituită până în ziua de astăzi”.
Cum intră TEZAURUL în evidențele Parlamentului European
Ca „informații de bază”, pentru identificarea evenimentului urmărit în primul rând cu mare atenție la București și Moscova, pentru a te descurca în meandrele digitale ale evidenței activității de la Parlamentul European, menționăm că acesta este numerotat 2024/2605(RSP), fiind încadrat la „Rezoluții pe subiecte de actualitate”, în categoria „4.45.06. Protecția patrimoniului și culturii, circulația operelor de artă”, cu „Aria geografică: România”.
Expoziție la Bruxelles, preambul la rezoluție
În 5 martie, la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a fost inaugurată expoziția „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat - o creanță mai veche de un secol”. Expoziția, care a durat trei zile, a prezentat dovezi istorice certe, înscrisuri, probe juridice și angajamentele părților rusă și română în legătură cu cele 91,5 tone de aur fin și bunuri culturale inestimabile trimise la Moscova. Documentele expuse atestă fără îndoială că „Tezaurul BNR trimis la Moscova, depus într-o țară aliată, împreună cu toate documentele relevante, în baza unui acord internațional recunoscut și validat de istorie, reprezintă un caz singular, în care rezerva de aur monetar este încredințată cu toate documentele oficiale și garanțiile de depozit conform cărora ar fi returnate oricând la cererea proprietarului, doar că depozitarul nu își respectă apoi aceste obligații asumate conform tuturor normelor și obiceiurilor internaționale”, sublinia Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Citește pe Antena3.ro
Expoziția a stârnit un real interes, europarlamentari, oficiali de rang înalt din Comisia Europeană, ambasadori și diplomați exprimând opinii clare, susținute de documentele pe care le-au avut acum la dispoziție. Aceste sunt un preambul pentru dezbaterile privind rezoluția aflată pe ordinea de zi a sesiunii plenare de la Strasbourg. De menționat că în cadrul acțiunii declanșate de Consiliul de Administrație al băncii centrale pentru o mai bună cunoaștere în plan internațional a problemei tezaurului BNR sechestrat de Rusia, lucrările semnate de Cristian Păunescu - „Tezaurul Băncii Naționale a României dus la Moscova și niciodată returnat” și Ilie Schipor - „Tezaurul României și destinul său. Argumente din arhivele rusești”, au fost traduse în limba engleză și distribuite fiecărui membru al Parlamentului European. De asemenea, seturi de lucrări pe aceeași temă au fost donate Universității din Bruxelles.
„Nu putem închide asemenea pagini de istorie”
Votul de astăzi din plenul Parlamentului, precedat de rezoluția susținută de toți eurodeputații români, va reprezenta nu doar un act de recunoaștere în plan internațional a creanței vechi de peste un secol, ci va stimula acțiunile diplomatice în favoarea României pentru recuperarea tezaurului „Nu putem să închidem asemenea pagini de istorie, pentru că nu s-a făcut dreptate. Statul român a fost jefuit și trebuie să i se facă dreptate. Chestiunea trebuie să fie parte a solicitărilor noastre comune față de Federația Rusă atunci când va veni timpul”, declară Petras Austrevicius, deputat european, fost ministru de externe al Lituaniei.
Ce efect poate avea rezoluția Parlamentului European?
În dezbaterea publică din România au apărut întrebări privind efectul practic al unor asemenea demersuri, cu referire directă la rezoluția de pe ordinea de zi a PE. Eugen Tomac, eurodeputat, președintele Partidului Mișcarea Populară, a făcut câteva precizări în cadrul unei emisiuni TV din studioul Parlamentului European, moderate de Marian Voicu. „,Noi avem nevoie de un mesaj politic puternic la nivel european, în premieră, care vine în întâmpinarea demersurilor pe care BNR le-a făcut în ultima perioadă pentru a transforma chestiunea tezaurului confiscat samavolnic de Rusia, dintr-o problematică bilaterală într-o chestiune de interes european. Pentru noi este o onoare că am ajuns în acest punct în care să promovăm un document bine închegat, cu argumente serioase. Am convingerea că dacă vom reuși, pe 14 martie, în plenul de la Strasbourg să adoptăm această rezoluție, va fi un document cu valoare istorică pentru România. Pe această rezoluție se va pune baza procedurilor juridice pe care le va utiliza Uniunea Europeană în relația cu Rusia în acest dosar”.
Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, adaugă în discuție o precizare recentă venită de la Moscova. Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei declara în urmă cu o lună, în 14 februarie, cu referire la faptul că „active importante, respectiv sume de peste 250 de miliarde de dolari, sunt înghețate în bănci occidentale, ca o practică total greșită ca rezervele unei bănci centrale să fie reținute fără drept”. Deci, după mai bine de 100 de ani, ceea ce ni s-a întâmplat nouă, nu este deloc acceptat de actuala conducere a Băncii Rusiei. Adică se ajunge la proverbul „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”.
„Conservele rusești”
Rusia folosește pe scară largă dezinformarea pentru a susține că nu are nici o datorie față de România. La fiecare acțiune a BNR legată de Tezaur apar „specialiști” care lansează teorii în susținerea poziției oficiale a Moscovei. Dorin Matei, redactorul șef al revistei Magazin Istoric, este convins că aceste manipulări sunt coordonate și deloc întâmplătoare. Recent, după ce BNR a decis să internaționalizeze problema creanței, au apărut articole care susțin că nu-i bine să-i deranjăm pe ruși cu întrebări, pentru că Tezaurul nu mai e la ei, ci la nemți. În alte emisiuni s-a reluat poveste cu diverse fundații și institute de la Moscova, care garantau că ne dau Tezaurul. „Adică o perdea de fum continuă să zăpăcească lumea!”, consideră distinsul istoric, cunoscător aprofundat al problemei.
