Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Datele Eurostat arată că, în 2025, prețurile alimentelor au crescut cu 6,7%, de peste două ori mai mult decât media UE, situată la 2,8%. Iar semnalele pentru 2026 nu indică o corecție, ci dimpotrivă: riscul ca alimentele să se scumpească și mai mult este real.
Potrivit analizei realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță, România intră în 2026 cu vulnerabilități majore, generate de decizii administrative, costuri energetice ridicate și o dependență puternică a sectorului alimentar de energie.
Prețul administrativ la gaze: factura se mută de pe hârtie… în farfurie
Una dintre cele mai sensibile măsuri pregătite de Guvern este introducerea unui preț administrativ la gaze pentru populație. Deși la prima vedere pare o măsură de protecție socială, efectele reale se vor vedea în altă parte.
Costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi transferate către industrie, inclusiv către industria alimentară. Analizele AEI arată că gazele pentru industrie ar putea deveni cu până la 15% mai scumpe față de nivelul din 2025.
Într-o economie în care producția de alimente este extrem de energointensivă, această creștere nu poate fi absorbită fără consecințe. Rezultatul: prețuri mai mari la raft, cu un impact estimat de aproximativ 5% doar din scumpirea energiei.
De ce energia scumpă lovește direct în prețul alimentelor
Gazul natural și energia electrică influențează prețul alimentelor prin trei canale esențiale:
- procesarea industrială – cuptoare, abur, încălzire;
- transportul și depozitarea – lanțuri frigorifice, logistică;
- agricultura – îngrășăminte, sere încălzite, uscarea cerealelor.
Atunci când energia se scumpește, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție, de la fermier până la raft.
Europa se calmează, România rămâne vulnerabilă
Prognozele Băncii Centrale Europene indică o temperare a inflației în zona euro, cu valori totale estimate între 1,6% și 2%, iar inflația alimentară în jur de 2,4–2,7%. Energia ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene.
România însă pornește dintr-o poziție mult mai fragilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională estimează o scădere spre 3,7% în 2026. Dar această medie ascunde o problemă majoră: alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o ieftinire rapidă este puțin probabilă.
Scenariul 2026: alimente mai scumpe decât în 2025
Într-un scenariu realist analizat de AEI, în care gazele pentru industrie se scumpesc cu 15%, inflația alimentară din România ar putea ajunge la 7,5–9% în 2026. Practic, există riscul ca anul viitor să fie mai scump decât 2025.
Diferența față de Uniunea Europeană s-ar adânci dramatic: de la 2,39 ori peste media UE în 2025, România ar putea ajunge la de peste 3 ori media europeană în 2026.
Nu e doar o problemă de prețuri, ci de politici publice
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, situația actuală nu este un accident, ci rezultatul unor decizii amânate și intervenții administrative fără evaluarea efectelor în lanț.
Inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar. Este o problemă de nivel de trai, echitate socială și competitivitate economică. Fără politici coerente și predictibile, costurile ascunse ale deciziilor greșite vor continua să ajungă, inevitabil, în farfuria consumatorilor.
Citește pe Antena3.ro
