Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentantii Frantei, ai Rusiei, Ucrainei si Moldovei au formulat, sambata, la reuniunea comisiei pentru aparare si securitate a AP NATO, rezerve si critici fata de amplasarea scutului antiracheta in tarile europene.
Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacitatii defensive a scutului antiracheta ale carui elemente vor fi amplasate si la Deveselu, afirmand ca acest sistem nu va intercepta decat o patrime din rachetele clasice.
Interventia lui Boucheron a urmat unei prezentari pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o facut-o asupra scutului antiracheta.
Parlamentarul francez si-a exprimat indoieli fata de eficacitatea sistemului antiracheta, afirmand ca, mai ales in contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi directionate catre alte mijloace militare, care, in opinia lui, ar avea o capacitate ofensiva mai mare.
"Daca ar exista riscul ca Iranul sa ne atace, ar fi un raspuns nuclear din partea noastra. Nu interceptarea conteaza, ci capacitatea de a reactiona. Intr-o vreme cand bugetele noastre sunt restrictionate, as prefera sa cheltuim pe un sistem de inarmare. Cred ca sistemul antiracheta este ineficient impotriva unei amenintari care nu exista. Prietenii nostri americani au incercat sa ne atraga intr-un «razboi al stelelor»", a spus Boucheron.
Raspunsul lui Aurescu a fost ca sistemul antiracheta nu este unul ofensiv, ci defensiv si face parte din noua conceptie a NATO, de aparare colectiva.
Secretarul de stat roman a fost, ulterior, intrebat de un oficial rus, Azarov, daca Romania considera ca sistemul de aparare antiracheta este unul european sau doar o parte a celui american si daca Romania a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.
Citește pe Antena3.ro
Raspunsul lui Aurescu a fost ca decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparenta, Romania informand Rusia despre aceasta hotarare.
Secretarul de stat roman a mai afirmat ca suspiciunea nu poate caracteriza relatia dintre Rusia si NATO, Alianta considerand Rusia ca un partener si nu ca o amenintare sau un inamic.
Si reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a intrebat daca si pana la ce nivel Romania s-a consultat cu tarile vecine atunci cand a decis amplasarea scutului antiracheta pe teritoriul sau. In plus, parlamentaraul ucrainean a intrebat daca prezenta soldatilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o amenintare pentru tarile din jur si care vor fi implicatiile amplasarii scutului asupra regiunii Marii Negre.
Aurescu a precizat ca Romania a anuntat Ucraina despre amplasarea scutului si a afirmat ca soldatii americani care vor fi prezenti la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagra, in conditiile in care in alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, apartinand de Ucraina, sunt detasate trupe rusesti mai numeroase.
"Imediat dupa ce am decis sa raspundem ofertei SUA sa devenim parte a proiecului scutului antiracheta, am notificat toti vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul Romaniei vor fi 1.500 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o amenintare la echilibrul geopolitic, pentru ca sunt trupe mai numeroase in Marea Neagra, in Crimeea, spre exemplu", a declarat Aurescu.
Oficialul roman a spus ca, desi Ucraina si-a exprimat, initial, interesul in colaborarea in sistemul antiracheta, si-a schimbat opinia, tatonand Rusia pentru o eventuala conlucrare cu sistemul de aparare similar al Moscovei.
El a adaugat ca problemele bilaterale ridicate de amplasarea scutului antiracheta la Deveselu vor fi discutate in 2012, cand ministrul roman de externe va vizita Ucraina.
Aurescu a spus ca "dilema" Ucrainei, daca sa colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construcuirea sistemului antiracheta ar putea fi rezolvate si de discutiile dintre Rusia si NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat pana la summitul NATO din august 2012, de la Chicago.
Oportunitatea instalarii scutului antiracheta la Deveselu a fost pusa sub semnul intrebarii si de un parlamentar din R.Moldova, care a intrebat daca baza din Romania nu va putea fi folosita si pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.
Pe de alta parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apararii al SUA, Bradley Roberts, a subliniat ca scutul antiracheta cu baze in Polonia si Romania nu va fi eficient, de exemplu, impotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.
Oficialul american a subliniat ca, in astfel de cazuri, scutul antiracheta poate fi privit si ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui a sistem de aparare complex.
