Simbolurile Green Map

HARTA VERDE ● Resurse durabile ale Bucureştiului
Recent lansată, Harta Verde a Bucureştiului conţine o serie de simboluri care identifică resursele durabile ale capitalei României. Vă prezentăm începînd de astăzi simbolurile hărţii. Proiectul Harta Verde, implementat pînă acum în peste 600 de oraşe din lume, nu are nici o legătură cu alegerile locale sau cu campania electorală.

HARTA VERDE ● Resurse durabile ale Bucureştiului
Recent lansată, Harta Verde a Bucureştiului conţine o serie de simboluri care identifică resursele durabile ale capitalei României. Vă prezentăm începînd de astăzi simbolurile hărţii. Proiectul Harta Verde, implementat pînă acum în peste 600 de oraşe din lume, nu are nici o legătură cu alegerile locale sau cu campania electorală.

Prima Hartă Verde, editată la New York în anul 1992, nu fusese însoţită de un set de simboluri special alcătuite pentru a ilustra resursele şi tipurile de activităţi legate de dezvoltarea durabilă ale oraşului într-un mod specific. Obiectivele identificate – prima hartă cuprindea aproximativ 150 – erau marcate printr-un număr de ordine şi separate pe categorii evidenţiate prin diverse culori. Succesul de care s-a bucurat această primă iniţiativă a stat la baza creării sistemului global, ale cărui baze au fost aşezate trei ani mai tîrziu.

Însă, pentru a fi accesibilă la nivel global, adică pentru a uşura comunicarea dintre comunităţi diferite din punctul de vedere al limbii vorbite sau al obiceiurilor şi, în acelaşi timp, pentru a promova conceptul esenţial de "local", a fost nevoie de crearea unui limbaj special, echivalentul îmbunătăţit al unui esperanto transpus în imagini. Astfel au fost create simbolurile Green Map, care, pe baza unor criterii bine stabilite, dar şi flexibile, pentru a nu estompa nuanţa locală, ajutau comunităţile din toată lumea să descopere mai uşor resursele durabile de care dispun şi apoi să le comunice tuturor, exprimîndu-le simplu, prin simboluri pe care le putea înţelege oricine. Fiecare hartă este unică, după cum unic este şi portretul fiecărei comunităţi, însă toate utilizează acelaşi sistem de simboluri pentru a le face uşor de comunicat.

DOUĂ TIPURI. În ceea ce priveşte simbolurile folosite în cadrul Green Map System pentru elaborarea hărţilor, se pot distinge două tipuri: simboluri globale, folosite la nivelul întregii reţele (cu obligativitatea ca acestea să fie prezente pe orice hartă în proporţie de minimum 50%) şi simboluri locale, acolo unde există resurse sau activităţi remarcabile, semnificative pentru comunităţile locale şi care nu pot fi ilustrate prin simbolurile clasice. Exemple de astfel de simboluri locale sînt locurile ce găzduiesc festivaluri tradiţionale (Japonia), comunităţi tradiţionale de aborigeni (Australia), fenomene de eroziune a solurilor (Cascadele Victoria, Africa), plante comestibile (Japonia), doctor de familie (Cuba), sporturi pe plajă (Rio de Janeiro, Brazilia), peisaje rurale (Aichi, Japonia).

De-a lungul timpului, au existat mai multe versiuni ale simbolurilor, ultima versiune, cea de-a treia, utilizată şi la realizarea Hărţii Verzi a Bucureştiului, fiind lansată relativ de curînd, în luna februarie a anului 2008. Această nouă versiune cuprinde 170 de simboluri grupate pe secţiuni şi categorii: mod de viaţă durabil (cu categoriile economie verde, mobilitate, tehnologie şi design, riscuri şi ameninţări), natură (sol şi ape, faună, floră, sport şi recreaţie), cultură şi societate (caracter cultural, justiţie şi activism, eco-informaţii, lucrări publice şi repere ale oraşului).

LIMBAJ. Limbajul exprimat prin simboluri stă la baza comunicării dintre comunităţi aşa cum este ea promovată în cadrul Green Map System. Fără existenţa acestui limbaj, identificarea practicilor şi resurselor durabile, schimbul de experienţă între comunităţile de pe glob, replicarea unor proiecte de succes ar deveni un proces anevoios, mult îngreunat de diferenţe legate de limbă, specific local, tradiţii proprii fiecărei comunităţi. Hărţile se pot dovedi instrumente extrem de utile atunci cînd tema lor urmăreşte punerea în evidenţă a evoluţiei unui fenomen, mai ales în cazul Hărţilor Verzi. Ele ilustrează stadiul şi dinamica dezvoltării durabile a unei comunităţi pe înţelesul tuturor, promovînd prin aceasta ideea conform căreia dezvoltarea durabilă ţine de atitudinea responsabilă a fiecărui membru al comunităţii, nefiind neapărat apanajul unor specialişti ce elaborează complicate strategii de dezvoltare locală, de multe ori greu comprehensibile de cetăţeanul de rînd.

Începînd cu săptămînile viitoare vom prezenta aplicabilitatea simbolurilor Green Map la nivel local, cu exemple de resurse, atitudini durabile, dar şi probleme pe care le-am descoperit în Bucureşti şi pe care le considerăm semnificative pentru dezvoltarea durabilă a oraşului.