Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii Curții de Apel București care au judecat contestația susținătorilor lui Nicușor Dan din USR împotriva deciziei BEC care le interzice acestora să promoveze alt candidat la alegerile prezidențiale decât propriul candidat înscris pe buletinul de vot, le-au dat „daună totală” atât vicepreședintelui Dominic Fritz, cât și secretarului general Ciprian Necula. Instanța arată că Biroul Național al USR nu avea dreptul, statutar, să-i ia Elenei Lasconi atribuția de reprezentare a partidului în relația cu terții, inclusiv cu instanțele de judecată, și să i-o ofere secretarului general. Drept pentru care, nici decizia Biroului Național, nici procesul-verbal încheiat, ulterior, cu o avocată pentru a acționa BEC în judecată în această speță nu sunt statutare, fiind lovite de nulitate. Judecătorii atrag atenția că puciștii din USR nu puteau invoca retragerea sprijinului politic acordat Elenei Lasconi ca justificare a preluării atribuțiilor acesteia, deoarece atribuțiile i-au fost conferite de Congresul partidului. Din exact acest motiv de nulitate a actelor respective, Curtea de Apel București nici măcar nu a mai analizat pe fond cererea de chemare în judecată, anulând-o „de pe scaun”.
Conform motivării Curții de Apel București, USR, aripa puciștior, a formulat o contestație împotriva Deciziei Biroului Electoral Central 278D/2025, solicitând anularea acestei decizii, invocând nelegalitatea deciziei actului. Ei au susținut că, prin decizia respectivă, BEC și-a depăşit limitele competenţei, a realizat o interpretare eronată a prevederilor legale privind depunerea candidaturilor de către partidul USR, precum şi că interdicţia impusă de BEC aduce o restrângere nejustificată a dreptului partidului la exprimare politică.
Astfel, USR, aripa puciștilor, a susţinut că BEC nu are competenţa de a reglementa viaţa internă a oricărei formaţiuni politice din România şi nici dreptul acesteia de a se manifesta şi de a-şi exprima voinţa politică. În acest sens, a arătat că „voinţa USR s-a manifestat începând cu data de 9 aprilie 2025, când s-a decis retragerea sprijinului politic faţă de propriul candidat, Elena Lasconi, şi susţinerea unui alt candidat, prin acordarea sprijinului politic al partidului candidatului independent Nicușor Dan”. „Atât retragerea sprijinului politic al propriului candidat, cât şi susţinerea unui alt candidat sunt acţiuni permise de lege şi de statutul USR, fiind decizii de oportunitate politică şi nu pot fi cenzurate de instanţă”, susțin puciștii. În opinia acestora, „interpretarea axiomatică şi absolutizantă a dispoziţiilor legale de către BEC, în sensul interzicerii oricărei exprimări politice din partea unui partid în favoarea altui candidat decât cel propus iniţial constituie o ingerinţă disproporţionată şi nejustificată în drepturile constituţionale ale formaţiunii politice, respectiv libertatea de exprimare şi libertatea de asociere politică”.
Actul prin care Fritz s-a înscăunat șef peste partid
În acest proces, reprezentantul Ministerului Public şi partidul USR, de data aceasta reprezentat de preşedintele Elena Lasconi, au invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată. Judecătorii au constatat, în aceste circumstanțe, că acțiunea a fost formulată de USR prin intermediul unei avocate, cererea de chemare în judecată fiind semnată de aceasta, împuternicită de USR. Avocata a susținut că, prin Decizia Biroului Naţional al USR, Ciprian Necula, secretarul general al partidului, a fost împuternicit să semneze orice tip de contracte, inclusiv contracte de asistenţă juridică pentru a se realiza cereri de chemare în judecată, atunci când partidul consideră necesar acest lucru.
Curtea de Apel București a luat act de lipsa calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată. Atât reprezentantul Ministerului Public, cât şi USR, prin preşedinte, au invocat, în esenţă, că având în vedere Statutul USR, care prevede că preşedintele reprezintă USR în relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, iar mandatul preşedintelui se revocă de Congres, singurul abilitat să reprezinte USR este preşedintele în funcţie al acestei formaţiuni, conform menţiunilor din Registrul partidelor politice. „Potrivit menţiunilor din procesul-verbal al şedinţei Biroului Naţional al USR din data de 14.04.2025, s-a decis acordarea unui mandat general de reprezentare pentru ca domnul Ciprian Necula, în calitatea sa de secretar general, să poată încheia, semna şi lua orice măsuri necesare executării contractelor încheiate de partid cu terţii pentru buna administrare şi eficientizare a activităţilor operaţionale ale partidului. Totodată, s-a consemnat şi faptul că, în temeiul art. 60 litera «a» din Statut, Biroul Naţional îl împuterniceşte pe domnul Dominic Fritz, în calitate de vicepreşedinte al partidului, să semneze în numele partidului USR, mandatul general acordat de Biroul Naţional Secretarului General, Ciprian Necula”, se arată în documentul citat.
Lasconi nu și-a delegat nicio atribuție
Curtea a reținut că, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, precum şi în momentul soluţionării cauzei, potrivit extrasului din Registrul partidelor politice, preşedintele în funcţie al USR este doamna Elena Valerica Lasconi. Curtea mai arată că, potrivit articolului 21 alineat 1 din Codul civil, dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condiţiile legii. „Conform Statutului USR, preşedintele reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, iar vicepreşedinţii pot prelua, prin mandat de la Preşedinte, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui. Prin urmare, rezultă că în relaţiile cu autorităţile publice, deci inclusiv în faţa instanţelor de judecată, calitatea de reprezentare revine preşedintelui partidului, în speţă, doamnei Elena Lasconi, această atribuţie a preşedintelui USR putând fi preluată de către vicepreşedinţii USR numai prin mandat dat de către preşedintele partidului. Or, în lipsa mandatului acordat de către preşedintele USR, niciunul dintre vicepreşedinţii USR nu poate avea şi, cu atât mai mult, nu poate delega atribuţia exclusivă a preşedintelui USR de reprezentare în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii”, subliniază instanța de judecată.
Citește pe Antena3.ro
Curtea a mai reținut și că Biroul Naţional nu are atribuţii de reprezentare în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii, întrucât se prezumă că Biroul Naţional are orice alte atribuţii, însă cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altui organ de conducere. Numai că atribuţia de reprezentare a fost dată în mod expres şi exclusiv preşedintelui partidului. Concluzia completului de judecată este aceea că „în mod indubitabil, persoana care poate angaja partidul USR în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţe persoane este preşedintele înscris în evidenţele publice, în speţă în Registrul partidelor politice, respectiv doamna Elena Valerica Lasconi, Biroul Naţional neavând, conform Legii speciale nr. 14/2003 şi Statutului USR, competenţa de reprezentare a partidului, în raporturile cu autorităţile publice şi cu terţe persoane”.
Instanța de judecată: USR are un președinte ales, pe care Biroul Naţional nu îl poate revoca
Lucrurile se dovedesc a fi și mai crunte pentru puciștii din USR, după ce Curtea de Apel București le-a atras atenția asupra faptului că, „indiferent dacă, potrivit articolului 54 litera «d» din Statut, Biroul Naţional are sau nu atribuţia de a retrage sprijinul politic pentru ca un membru USR sau o persoană susţinută de USR să obţină o funcţie publică la nivel naţional, în speţă, funcţia de preşedinte al României, decizia Biroului Naţional de retragere a sprijinului politic acordat preşedintelui USR pentru această funcţie nu are niciun efect în privinţa calităţii doamnei Elena Lasconi de reprezentant legal al partidului. Cât timp doamna Elena Lasconi deţine funcţia de preşedinte al partidului, aceasta nu îşi pierde calitatea de reprezentant legal”.
De altfel, Curtea mai notează că, potrivit Statutului, „revocarea preşedintelui partidului este de atribuţia unui alt organ de conducere al formaţiunii politice şi anume Congresul. Faptul că potrivit art. 53 din Statut, Biroul Naţional este organismul executiv al USR nu atribuie acestui organ de conducere atribuţii de reprezentare în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii”. Ca atare, mandatul acordat avocatei de către Secretarul General al USR, în baza Deciziei din 14 aprilie 2025 şi a Procurii semnate de Dominic Fritz, mandatat, la rândul său, de Biroul Naţional, „nu a fost acordat de către o persoană cu puteri de reprezentare şi, prin urmare, lipsa calităţii de reprezentant legal a semnatarului contractului de asistenţă juridică se răsfrânge în mod direct şi asupra calităţii de reprezentant convenţional a semnatarului acţiunii introductive, respectiv în privinţa mandatului acordat doamnei avocat”.
„Nu are importanţă faptul că Decizia Biroului Naţional nr. 127 nu a fost anulată, ci, ceea ce prezintă relevanţă este dacă acţiunea a fost sau nu formulată de către o persoană cu puteri de reprezentare. Pentru toate aceste considerentele, Curtea va admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, cu consecinţa anulării cererii de chemare în judecată, pentru lipsa calităţii de reprezentant”, se mai precizează în această hotărâre judecătorească.
