x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator SOS - Salvati Cheile Sugaului-Munticelu

SOS - Salvati Cheile Sugaului-Munticelu

29 Sep 2004   •   00:00
SOS  -  Salvati Cheile Sugaului-Munticelu

OBSERVATOR

Rezervatia Cheile Sugaului - Munticelu este singura carstica din jud. Neamt, una dintre putinele din Moldova si una dintre cele mai valoroase din Romania. Rezervatia aflata in Muntii Hasmas, comuna Bicaz-Chei, judetul Neamt, urmeaza sa fie inclusa in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000, datorita unicitatii peisagistice si a patrimoniului natural.
VLADIMIR IOAN

La iesirea din stanca, cele doua izvoare cu apa minerala calcica depun carbonatul de calciu sub forma de tuf calcaros. Acesta este un fenomen geologic destul de rar intalnit si care poate fi observat cu ochiul liber, depunerile de calcit fixandu-se pe plantele aflate in imediata apropiere, dand nastere unui peisaj de o nespusa frumusete.

In anul 2002, aceste izvoare au atras atentia unui investitor local, firma SC TOTAL MIHOC PROD SRL, care a demarat la acea vreme lucrari pregatitoare pentru exploatarea apei, fara a avea nici un fel de avize.

Societatea respectiva doreste sa imbutelieze si sa comercializeze apa de la Dumnezeu fara sa tina cont ca in aria protejata se afla interesante fenomene geomorfice, puncte fosiliere, specii de animale si plante rare, unele specifice numai acelei zone. Interventia antropica brutala va crea un dezechilibru, avand ca rezultat final disparitia acestora si distrugerea formelor geomorfice si a depunerilor calcaroase (tufuri calcaroase, speleoterme etc.).

RAZBOI. Lupta impotriva naturii a societatii Total Mihoc a debutat cu distrugerea, in anul 2002, a unui izvor public (izbuc), prin dinamitari. Circa 100 de metri cubi de formatiuni de travertin si speleoteme au fost derocati la "atacarea" unui alt izvor carstic din Pestera Sugau. Distrugerea habitatului natural, care a provocat si moartea salamandrelor din acea arie, a fost sanctionata doar cu o amenda de 25 de milioane de lei. Pentru acest gen de infractiuni penale: distrugeri ale Patrimoniului Natural prin dinamitari, dislocari de speleoteme (depuneri de carbonat de calciu din pesteri) si travertine, afectarea habitatelor etc., legea prevede intre unu si cinci ani de inchisoare. "Infractorul de mediu" a motivat ca "au fost curatate izvoarele".

Aceasta "curatare" contravine Legii Mediului (Legea 137/1995), OUG 236/2000, Legii 462/2001, Legii Amenajarii Teritoriului National (Legea 5/2000), Legii urbanismului si amenajarii teritoriului national (Legea 231/2001) si Legii autorizarii constructiilor (Legea 50/1991).

NATURA MOARTA. De-a lungul Cheilor Sugaului, printre cele mai inguste din Romania, vor fi prizate conducte noi din inox lucios, pe o lungime de 350 de metri. Se vor realiza imprejmuiri cu garduri si sarma ghimpata pentru a proteja de poluare zona de exploatare a apelor. Cata vreme? Pai permanent, "curatarea izvoarelor" fiind o afacere profitabila. Rezultatul? Transformarea in peisaj industrial a unei zone unicat, protejate si publice. Captarile se vor face intr-un sit valoros din punct de vedere stiintific, care este mentionat sub denumirea de "izvoare petrifiante cu formare de travertin", ca "prioritar" in Directiva Habitate (nr. 43/1992, anexa 1, pct. 7220) a Uniunii Europene, dar si in legea romana (Legea 462/2001, anexa 2, pct. 4). Legea 426 prevede pentru acest tip de habitat crearea unei "arii speciale de conservare".

SMECHERII. In incercarea de a-si oficializa exploatarea industriala, SC TOTAL MIHOC a solicitat avizul, in repetate randuri, Academiei Romane, prin intermediul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CNM). De doua ori societatea a primit acelasi raspuns negativ, chiar din partea presedintelui CMN, care purta si o mentiune precizand ca respingerea solicitarii se face "in pofida interventiilor venite de la un nivel foarte inalt".

Totodata, firma este obligata sa-si sisteze lucrarile in rezervatie, dar aceasta continua ridicarea fabricii de imbuteliere, fara acord de mediu si fara autorizatie de construire. Un alt izvor public, vechi si foarte important ca debit, este distrus in 2 zile in incercarea de a fi captat.

Anterior acestor intamplari, in 2000, Mihoc a incercat sa se puna bine cu custodele rezervatiei oferindu-i o sponsorizare de 4 milioane de lei pentru definitivarea lucrarilor cabanei Ecologul. Aceasta constructie, a carei investitie s-a cifrat la circa 100.000 $, a fost realizata cu sprijinul multor parteneri, printre care si guvernul danez. Conform Autorizatiei de Construire nr. 142 din 23.08.1999 si Acordului de Mediu nr. 239 din 16.09.1999, cladirea are destinatia de "cabana ecoturistica ce va reprezenta sediu pentru serviciul de paza si protectie a ariilor protejate din sectorul Cheile Sugau-Munticel", deci o investitie de mediu, de interes public.

SOLICITARE. In prezent, custodele rezervatiei, alpinistul Ticu Lacatusu se pregateste sa plece in Himalaya la inceputul lunii octombrie si se teme ca in timpul celor doua luni de absenta din tara, Mitoc sa nu-si desavarseasca opera. De aceea, in cadrul dezbaterii cu tema "Salvati Rezervatia Naturala Cheile Sugaului" ce s-a desfasurat in amfiteatrul "G. Valsan" al Facultatii de Geografie-Universitatea din Bucuresti, Lacatusu a cerut autosesizarea PNA si a organelor abilitate, precum si reanalizarea cazului de catre Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane.

COALITIE HOTARATA

In ciuda ofertei "prietenesti" de sponsorizare, custodele a demarat o ampla actiune de stopare a distrugerii frumusetilor naturii si transformare a acesteia in peisaj industrial. La acest demers s-au coalizat: Fundatia "ION ATANASIU", Societatea de Protectia Mediului Geologic, Asociatia Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului, GEOMED, Universitatea Alexandru Ioan Cuza (Facultatea de Geografie si Geologie), Statiunea de Cercetari Biologice si Geografice Stejarul din Piatra Neamt, Muzeul de Stiinte Naturale Piatra Neamt, Universitatea Stefan cel Mare din Suceava, Facultatea de Geografie Bucuresti, Federatia Romana de Speologie, GESS Bucuresti, Institutul de Speologie Emil Racovita Bucuresti, National Geographic Romania, Asociatia Rangerilor din Romania Cluj, Federatia Romana de Alpinism si Escalada.

CAUTARE

Am incercat in repetate randuri sa dam de urma domnului Mihoc pentru a-i cere parerea in legatura cu acuzatiile ce i se aduc. Printr-o stranie coincidenta nu a fost de gasit la nici una din societatile sale: Total Mihoc, Mihoc OIL sau Vin Alcool.
Mai mult, nimeni nu a raspuns apelurilor telefonice, macar o secretara, un catel, un purcel, ceva, orice...

NATURA Si BANII

"Vom ataca in contencios avizul consultativ al Academiei. Cu investitorul nu are sens, deocamdata, sa ne masuram la tribunal, desi avem toate legile, argumentele si dovezile de partea noastra legat de aceste calomnii. Avem insa mai putin timp de irosit, banii sunt de partea altuia si intregul sistem mafiot bazat pe trafic de influenta nu lucreaza deloc in favoarea noastra, a celor care iubesc cu adevarat Natura si doresc sa o transmita nealterata generatiilor viitoare" - Comunicat Romanian Mountain Club

IZVOR CU PLATA

"In 2004, pe 5 martie, in urma unei intalniri "face to face" intre Mihoc si presedintele CMN, proiectul este reintrodus in tacere la Academie, participa vreo trei persoane si doua voteaza "pentru", cedand "interventiilor de la un nivel foarte inalt". Se elibereaza un aviz lapidar, dar necesar promovarii proiectului la Agentia pentru Protectia Mediului Piatra-Neamt, pentru captarea celor doua izvoare din Cheile Sugaului "in scopul imbutelierii si comercializarii apei...". Practic, cu complicitatea CMN din cadrul Academiei Romane, vandalizarea rezervatiei va continua un termen nedefinit, izvoarele necesitand o continua "curatare", fiind vorba de imbuteliere de asa-zisa apa minerala plata" - Constantin Lacatusu, presedintele Romanian Mountain Club

FOTO

  • ILEGAL. Fabrica lui Mihoc construita fara autorizatie pe teritoriul Rezervatiei Naturale Cheile Sugaului

  • TUPEU. Derocari ilegale langa Pestera Sugau (foto 1) si instalare de conducte industriale (foto 2) , in ciuda avertismentelor si bunului-simt (foto 3)
  • ×
    Subiecte în articol: observator legea mihoc