x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Vanity Fair: Românii, cobai pentru marile companii farmaceutice

Vanity Fair: Românii, cobai pentru marile companii farmaceutice

08 Dec 2010   •   13:58
Vanity Fair: Românii, cobai pentru marile companii farmaceutice

Experimentele clinice sunt făcute pe români dispuşi să se supună testărilor, pe ruşi bolnavi, polonezi fără adăpost şi chinezi defavorizaţi, scrie revista "Vanity Fair", care a analizat în ediţia pentru ianuarie 2011 globalizarea industriei farmaceutice şi eşecul guvernului SUA de a ţine în frâu maşina de profit letală.

Marile companii farmaceutice conduc numeroase experimente clinice în străinătate, în ţări în care reglementările în domeniu sunt practic inexistente şi unde agenţia guvernamentală a SUA de protecţie a consumatorului, Food and Drug Administration (FDA), nu ajunge, iar "greşelile" sunt închise în mormintele săracilor.

Experimentele clinice sunt făcute pe români dispuşi să se supună testărilor, pe ruşi bolnavi, polonezi fără adăpost şi chinezi defavorizaţi, scrie revista "Vanity Fair", care a analizat în ediţia pentru ianuarie 2011 globalizarea industriei farmaceutice şi eşecul guvernului SUA de a ţine în frâu maşina de profit letală. Zeci de oraşe din Europa, Asia sau Africa au fost puse pe harta oraşelor pentru a găsi oameni dispuşi să se supună unor testări clinice pentru noi medicamente şi astfel să convingă FDA să declare medicamentele sigure şi eficiente pentru americani.

În 20 de ani, numărul testărilor făcute de americani în străinătate a ajuns la 2000%.  Mii de testări au loc în ţări unde există concentraţii mari de săraci, adesea analfabeţi, care în unele cazuri semnează formularele de acord cu o cruce. În România, de exemplu, au avut loc 876 de testări, în Ucraina 589. Cele două destinaţii care vor eclipsa într-o zi chiar şi Europa şi SUA sunt însă China (cu 1.861 de testări) şi India (cu 1.457).

Publicaţia menţionează exemplul Celebrex, un medicament non-steroidal antiinflamator, care a fost promovat agresiv în reclame de televiziune timp de un deceniu. Producătorul său, Pfizer, cea mai mare companie farmaceutică din lume, a cheltuit peste un miliard de dolari pentru promovarea lui, ca remediu pentru dureri de artrită şi crampe menstruale. Baza de date arată că cel puţin 36 de testări s-au făcut în alte ţări - câte una în Estonia, Croaţia, Lituania, dar şi în 11 diferite oraşe ucrainene.

Povestea Celebrex nu are un sfârşit fericit. Pacienţii care au luat medicamentul au fost mai susceptibili de a suferi atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale decât cei care au luat analgezice mai vechi şi mai ieftine. Între timp, Pfizer a promovat Celebrex la bolnavii de Alzheimer, menţionând posibilitatea ca medicamentul să încetinească progresia demenţei, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vânzările de Celebrex au ajuns la 3,3 miliarde dolari în 2004.

FDA a început însă să primească rapoarte privind reacţii adverse, printre care leziuni hepatice grave, care uneori au dus la moarte. Îngrijorare a suscitat în mod special o testare în curs de desfăşurare, în care 4.000 de copii şi sugari, unii în vârstă de şase luni, au fost recrutaţi în peste o duzină de ţări pentru un experiment care să evalueze eficacitatea Ketek în tratarea infecţiilor urechii şi amigdalitei. FDA primit 93 de rapoarte de reacţii adverse severe la Ketek, care au provocat 12 decese.

Dacă globalizarea testărilor clinice pentru medicamentele destinate adulţilor a atras puţină atenţie, cea pentru copii a atras şi mai puţină. Este şi cazul noului vaccin Synflorix, destinat prevenirii pneumoniei, infecţiilor urechii şi altor boli pneumococice, dezvoltat de GlaxoSmithKline, a patra cea mai mare companie din lume în termeni de vânzări globale. El a fost testat în provincia argentiniană Santiago del Estero, una dintre cele mai sărace, iar 14 copii au decedat. Medicii care i-au convins pe părinţii copiilor, uneori analfabeţi, să participe la experiment au primit 350 de dolari de copil. Niciun grup independent nu a făcut vreo anchetă şi nici nu a participat la autopsii.

Medicamentele cele mai problematice au fost supuse testărilor în afara SUA. Cercetători care lucrau pentru compania GlaxoSmithKline au mers la Iaşi, în România, pentru a testa Avandia, un medicament pentru tratarea diabetului, asupra populaţiei locale. Reprezentanţii Glaxo s-au dus şi în alte oraşe din România - Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Timişoara - dar şi în oraşe din Letonia, Ucraina, Slovacia, Federaţia Rusă, Polonia, Ungaria, Lituania, Estonia, Republica Cehă, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Belgia, Olanda, Germania, Franţa şi Marea Britanie. Operaţiunea a fost cea mai mare din cadrul testărilor clinice ale Avandia. S-a aşteptat ca Avandia să devină un alt produs foarte bine vândut, în termeni multimiliardari, al Glaxo.

Într-adevăr, vânzările au crescut, dar şi reacţiile adverse, de la edem macular la leziuni hepatice, de la fracturi osoase la insuficienţă cardiacă congestivă. În 2009, Institute for Safe Medication Practices, un grup non-profit din Pennsylvania, care monitorizează domeniul prescripţiei de medicamente, a legat moartea a 1.354 de oameni de Avandia, pe baza unor rapoarte realizate împreună cu FDA.

×