Zeci de percheziţii au loc, duminică dimineaţă, în Bucureşti şi în şase judeţe, la persoane suspectate de fraude bancare, acţiunea fiind o continuare la dosarul Stan-Ruse, în care au fost făcute arestări în toamna lui 2012.
Conform unor surse judiciare citate de Mediafax, suspecţii vizaţi de aceste descinderi ar fi luate credite cu acte false, au mai spus sursele citate.
În toamna anului trecut, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism anunţa că învinuiţii din dosarul fraudelor bancare ale grupării Stan-Ruse sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării.
Din cauza complexităţii dosarului, 38 de persoane sunt cercetate la Bucureşti de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro, iar alte zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro.
Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat sub coordonarea liderului Daniel Ruse au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.
Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, ar fi încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.
Mihai Stan este acuzat că în perioada 2010-2012 i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale "să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pentru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)", precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.
Totodată, acesta ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), "în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancare din România", a mai arătat DIICOT.
Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piţurcă, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false.
Tot el se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.
Activitatea infracţională a fost sprijinită, au arătat procurorii, de către învinuiţii Aurel şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu.
Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Cătălin Ionuţ Roşu era auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activităţii celor trei în funcţiile ocupate.
Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi au făcut, în 1 noiembrie 2012, 50 de percheziţii la locuinţele învinuiţilor şi la sediile unor firme din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu, membrii grupării fiind acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor.
Prejudiciul produs de gruparea infracţională a fost estimat la 22 milioane euro.
Procurorii DIICOT arătau, într-unul dintre referatele cu propuneri de arestare, că gruparea iniţiată şi coordonată de Mihai Stan şi Daniel Ruse a reuşit să cuprindă peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului.
Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par "un fenomen exterior sistemului bancar", a susţinut Asociaţia Română a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior şi de guvernatorul BNR.
Citește pe Antena3.ro