În Capitală, peste 2.500 de militari și specialiști din MApN, MAI, SRI și SPP, dar și soldați străini au trecut pe sub Arcul de Triumf, cu peste 190 de mijloace tehnice, iar 45 de aeronave au survolat cerul. A avut loc și o premieră - o dronă Bayraktar a survolat cerul Capitalei. Paradele și ceremoniile au fost mai scurte decât de obicei, pentru a permite mobilizarea pentru vot. Militarii care au participat la defilare în alte județe au avut timp să ajungă și la secțiile de votare, după ce s-au întors în județele lor.
Parada Militară din Capitală a început la ora 10.00, în Piaţa Arcul de Triumf, și s-a terminat puțin după ora 12.00. La paradă a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis. În zona Arcului de Triumf au fost amplasate standuri expoziționale cu tehnică militară care au putut fi vizitate după încheierea ceremoniei oficiale.
Pentru prima dată, dronele Bayraktar au traversat cerul Capitalei. Parada a fost programată mai devreme decât de obicei, pentru a permite spectatorilor să ajungă la secțiile de votare, în contextul alegerilor parlamentare.
Parada a început cu un moment spectaculos al aviației, în care avioanele de luptă au defilat deasupra Capitalei, continuând cu defilarea militarilor, a blindatelor și tancurilor, echipamente ce fac parte din dotările Armatei Române. Au participat foarte mulți militari veniți din alte județe, dar după defilare, militarii au putut ajunge și la vot.
NATO și în „Capitala Unirii”
La Alba Iulia, parada militară a reprezentat momentul central al festivităților, desfășurându-se pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, de la ora 14:00. Peste 10.000 de persoane au asistat la parada militară de la Alba Iulia, care a durat o oră. Au participat peste 1.000 de militari, jandarmi, poliţişti, pompieri militari, studenţi şi elevi militari, precum şi militari din Belgia, Franţa şi Polonia.
Printre cei care au defilat s-au aflat militari şi tehnică de luptă din Belgia, Franţa şi Polonia, din cadrul structurilor aliate aparţinând Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi Grupului de luptă al NATO dislocat în Cincu. De asemenea, au participat 18 detaşamente de defilare pe jos şi 17 detaşamente de defilare cu mijloace terestre, de la complexe de artilerie antiaeriană şi terestră GEPARD şi LAROM până la transportoare PIRANHA III şi PIRANHA V, dar şi autospeciale de intervenţie ale celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ale organizaţiei Crucea Roşie Română.
Cerul a fost survolat de elicoptere IAR 330 SOCAT, IAR 330 PUMA NATO şi avioane F-16 Fighting Falcon ale Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”.
Militarii au asigurat secțiile de votare
La Timișoara, evenimentele dedicate Zilei Naționale au fost mai restrânse anul acesta, deoarece o parte semnificativă a personalului Ministerului de Interne a asigurat securitatea secțiilor de votare pentru alegerile parlamentare.
Parada militară a început la ora 12:00, în fața Catedralei Mitropolitane. Dimineața, la Cimitirul Eroilor a avut loc o ceremonie de comemorare a eroilor. La parada militară au participat trei plutoane de militari, jandarmi, polițiști locali, pompieri și polițiști de penitenciar.
În deschidere, patru avioane ușoare au zburat în formație deasupra centrului orașului. La finalul ceremoniei, reprezentanți ai Autorității Vamale au făcut o demonstrație cu câini dresați pentru depistarea drogurilor.
Ziua Națională a fost marcată și la Iași cu o paradă militară care a început la ora 11:30, în Piața Palatului Culturii și a durat o oră. Și la Brașov, câteva mii de persoane au participat la parada militară și depunerile de coroane din zona centrală a orașului. Festivităţile din acest an au fost mai scurte decât de obicei, lipsind spectacolul aviatic și retragerea cu torţe din timpul serii.
La Oradea au lipsit steagurile
La Oradea – orașul în care a fost primar actualul lider PNL, Ilie Bolojan - nu au fost arborate steagurile României și nu au fost depuse coroane de flori la monumentele eroilor. Arborarea drapelului național de Ziua României este prevăzută de lege. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate l-au dat în judecată pe Ilie Bolojan pentru îndepărtarea statuilor din oraș, printre care și cea a lui Mihai Viteazul, iar principala nemulțumire a celor revoltați pentru deciziile municipalității din ultimii 8 ani sunt legate de înlocuirea acelor statui cu altele, reprezentative pentru perioada în care Transilvania era sub Imperiul Austro-Ungar.
La mica ceremonie organizată la piațeta Mihai Viteazul au participat circa 6.000 de persoane, unde a fost intonat imnul României, a fost oficiată o slujbă religioasă, apoi oficialitățile bihorene au luat cuvântul, adresându-se orădenilor.